Poeme crestine

Paul San-Petru, sau poezia odihnitoare

O poezie curata, desi nascuta din zbucium, iese de sub penita lui Paul San-Petru, pe numele lui adevarat Paul Th. Cioriciu. II cunosc pe om de mult, si mai de mult pe poet. Marele editor si poet Mircea Ciobanu mi-a vorbit elogios despre poezia lui, si cand am luat legatura cu ea, nu am fost dezamagit, dimpotriva. Apoi i-am intrat in casa, insotit de acelasi Mircea Ciobanu, si am ramas surprins descoperindu-i candoarea. lata un poet, mi-am zis, un om in cugetul caruia nu este viclesug, am adaugat, repetand o vorba sfanta.
Randurile acestea nu se vor sentimentale, poezia lui Paul San-Petru nu are nevoie de ingaduinta. Poetul are trairi autentice, chinuri existentiale si cunostinte care ar face pe un teolog sa se simta bine. Dar nici acesta nu este lucrul pe care vreau sa-l subliniez.
Poezia lui Paul San-Petru este vie, cuvintele sale sunt proaspete, rimele inedite. Exista o bucurie a marturisirii in versurile lui care-l individualizeaza ca poet. Exista o predispozitie de renuntare la eu, o dezbracare de hainele, gandurile si trairile firii. Exista un zbor spre inalt.
Traieste un copil, poate chiar un adolescent, in spatele poetului: o curatie adanca - "ce-a fost o piatra vie e-o plutire", cum zice el.
Se pot cita multe versuri memorabile din poezia lui Paul San-Petru. Lasam cititorului bucuria de a descoperi stropii de roua in acest camp de ierburi vii.

-- Petre Anghel