Picioare de caprioara pe inaltimi

"Picioare de Caprioara pe Inaltimi" este o frumoasa alegorie care dramatizeaza dorinta copiilor lui Dumnezeu de a fi condusi spre noi culmi ale dragostei, bucuriei si victoriei. Este o opera clasica a literaturii crestine, scrisa pentru a te incuraja si inspira in propria ta calatorie catre inaltimi.

"Lectiile trimfului asupra raului, a cunoasterii durerii si tristetii, si in final a descoperirii transformarii acestora in ceva extrem de pretios; lectiile deprinderii in a-L cunoste intr-un fel nou pe Insusi Domnul Dragostei si de a afla unirea neantrerupta cu El, printr-o predare bucuroasa si constanta - acestea sunt lectiile alegoriei cartii de fata. "Inaltimile" si "picioarele de caprioara" nu se refera la locurile ceresti dupa moarte, ci se vor experienta glorioasa a copiilor lui Dumnezeu aici si acum - daca vor urma calea aleasa de El pentru ei."

PREFATA LA ALEGORIE

Intr-o dimineata, la timpul nostru de citire zilnica a Bibliei din Complexul Misionar din Palestina, micuta noastra asistenta araba citi din Daily Light (Lumina cea de toate zilele) un verset din Cantarea Cantarilor. "Aud glasul prea iubitului meu! Iata-l ca vine, sarind peste munti, saltand pe dealuri" (Cantarea Cantarilor 2:8). Intrebata asupra semnificatiei versetului, ea privi cu un zambet fericit, plin de inteles si spuse: "inseamna ca nu exista obstacole pe care dragostea Mantuitorului nostru sa nu le poata depasi, iar pentru El muntii de greutati nu sunt mai dificil de strabatut decat un drum asfaltat!"
Din gradina din spatele casei de Misiune, de la poalele Muntelui Garizim, am putut privi deseori gazelele saltand pe versantul muntelui, topaind din stanca in stanca cu extraordinara eleganta si agilitate. Miscarea lor era unul dintre cele mai frumoase exemple, pe care le-am vazut vreodata, de naturalete, plina de veselie si aparent lipsita de efort, in escaladarea obstacolelor.

Cat de mult tanjim noi, cei care il iubim pe Domnul Dragostei si dorim sa-L urmam, dupa puterea de a depasi toate greutatile si incercarile vietii in acelasi fel voios si triumfator. Aflarea secretului unei "vieti de biruinta" a reprezentat dorinta inimii celor care II iubesc pe Domnul, indiferent de generatie. Simtim ca am fi in stare sa "dam orice" numai de-am putea trai efectiv pe "inaltimile" dragostei si biruintei aici, pe acest pamant si acum, in timpul acestei vieti; sa fim intotdeauna capabili sa reactionam la rau, necaz, tristete sau orice lucru gresit in asa fel incat acesta sa fie depasit si transformat in motiv de lauda si glorie pentru Dumnezeu in veci.

Insa "inaltimile" biruintei si unirii cu Cristos nu pot fi atinse prin nici un fel recunoastere mentala a eului ca fiind "mort fata de pacat", nici cautand vreo cale sau "disciplina" prin care sa poata fi "rastignita" vointa. Singura cale este cea prin care invatam sa acceptam, zi de zi, conditiile si incercarile prezente ingaduite de Dumnezeu, printr-o renuntare continua si repetata la propria noastra vointa si acceptare a voii Sale, indiferent daca aceasta se desfasoara prin oamenii cu care trebuie sa traim si sa lucram sau prin evenimentele care ni se intampla. Fiecare acceptare a voii Sale devine un altar de jertfa, iar fiecare astfel de predare si renuntare a eului in favoarea vointei Sale va reprezenta un mijloc de impulsionare pe drumul catre inaltimile la care El doreste sa aduca pe fiecare copil al Sau inca din timpul vietii pamantesti.

Lectiile acceptarii si triumfului asupra raului, a cunoasterii durerii si tristetii, si in final, a descoperirii transformarii acestora in ceva incomparabil de pretios; lectiile deprinderii in a-L cunoaste intr-un fel nou pe insusi Domnul Dragostei si de a afla unirea neintrerupta cu El, printr-o predare bucuroasa si constanta - acestea sunt lectiile alegoriei cartii de fata. "inaltimile" si "picioarele de caprioara" nu se refera la locurile ceresti dupa moarte, ci se vor experienta glorioasa a copiilor lui Dumnezeu aici si acum - daca vor urma calea aleasa de El pentru ei.

Poate ca Domnul o va folosi pentru a da mangaiere unora dintre iubitii Sai care se vad obligati a calatori in compania Tristetii si Suferintei, sau care "umbla in intuneric si nu au lumina" sau care se simt "batuti de furtuna si nemangaiati." Poate ii va ajuta sa descopere un nou inteles al intamplarilor vietii, caci toate experientele prin care trec sunt parte a unui proces minunat prin care Domnul face reala in vietile lor aceeasi experienta care i-a determinat pe David si pe Habacuc sa strige cu bucurie, "El imi face picioarele ca ale cerboaicelor si ma aseaza pe inaltimile mele." (Psalmul 18:33 si Habacuc 3:19)

PARTEA 1
"SEARA VINE PLANSUL"

- Invitatie pe Inaltimi
- Invazia Fricii
- Fuga in noapte
- La drum spre Inaltimi
- Intalnirea cu Mandru
- Abaterea prin desert
- Pe tarmul Singuratatii
- Pe vechiul zid al marii
- Marea Prapastie a Lezarii
- Escaladarea Prapastiei Lezarii
- In Padurile Pericolului si Necazului cel Mare
- In ceata
- In valea Pierderii
- Locul Ungerii
- Suvoaiele
- Mormantul de pe munte

PARTEA 2
"IAR DIMINEATA VESELIA"

- Raurile tamaduitoare
- Picioarele de caprioara
- Inaltimile
- Intoarcerea in Vale