O chemare la rugaciune

Prietene care nu te rogi, nu pot decat sa te avertizez; dar te voi avertiza in modul cel mai solemn. Te avertizez ca esti intr-o pozitie ingrozitor de periculoasa. Daca mori in conditia ta prezenta esti un suflet pierdut. Vei invia doar pentru a fi nenorocit pentru toata vesnicia.

Oh, om nerugativ, cine si ce esti tu de nu ceri nimic de la Dumnezeu? Ai facut un legamant cu moartea si iadul? Ai facut pace cu viermele si focul? Nu ai pacate care sa fie iertate? Nu ai teama de chinurile vesnice? Nu ai dorinta dupa cer? Oh, daca te-ai trezi din nebunia ta actuala! Oh, daca ai lua in considerare sfarsitul tau! Oh, daca te-ai ridica si l-ai chema pe Dumnezeu! Vai! Se apropie o zi in care toti oamenii se vor ruga cu glas tare: "Doamne, Doamne, deschide-ne", dar va fi prea tarziu; -- cand multi vor striga la stanci sa cada peste ei, si la dealuri ca sa-i acopere, dar care nu au strigat niciodata la Dumnezeu in timpul vietii lor. Cu toata dragostea te avertizez. Ai grija ca nu cumva acesta sa fie sfarsitul sufletului tau. Mantuirea este foarte aproape de tine. Vei pierde cerul pentru ca nu ai vrut sa ceri?

Sa fii lipsit de rugaciune inseamna sa fii fara Dumnezeu, fara Hristos, fara har, fara speranta, si fara cer. Inseamna sa fii in drum spre iad.

A nu te ruga este o dovada clara a faptului ca un om inca nu este un crestin adevarat.