Politica de Confidențialitate și Politica Cookie-urilor

Site-ul Kerigma.ro utilizează cookie-uri pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe care o putem oferi. Folosirea site-ului nostru (vizualizare pagini, navigare pe pagini, înregistrare sau conectare) indică faptul că acceptați politica noastră privind cookie-urile. Puteți afla mai multe despre modulele cookie în Politica de Confidențialitate sau în Politica Cookie-urilor.

    Bine ai venit!         

Bine ai venit pe KERIGMA online!

 
 
 

Insemnari pe usorii casei
Loading...
Mareste

Insemnari pe usorii casei

Marioara Macelaru

Puncte de fidelitate Acumulezi 29 puncte daca scrii un comentariu la acest produs si 1 punct daca-l evaluezi.
Puncte de fidelitate Cumpara acest produs si acumulezi 30 puncte.
30,00 Lei

Disponibilitate: In stoc

Acumuleaza
puncte de fidelitate
si beneficiaza de ele


Recomanda KERIGMA.ro pe retelele de socializare si acumulezi 1 punct de fidelitate pentru fiecare recomandare.

Cumpara acest produs si acumulezi 30 puncte de fidelitate.

Aboneaza-te la newsletter si acumulezi 60 de puncte de fidelitate (valabil doar daca ai cont si doar la prima abonare).


Prezentare

Detalii

Am vazut-o intaia data in anul 1971, in biserica, in Timisoara - canta la flaut in orchestra. Mi-a retinut atentia, nu flautul ei ferrnecat, ci chipul ei transfigurat. Traia ceea ce canta, Canta nu doar la flaut, ci mai ales cu vocea. Avea o voce inconfundabila, cantand solo in diverse imprejurari: in biserici, la nunti, la priveghiuri, la inmormantari. Oriunde aparea, era sigur ca aducea cu ea ceva - macar o cantare. Canta bine, canta frumos. Canta cantari inspirate nu de muze, ci de Duhul lui Dumnezeu. De fiecare data, alaturi era Dorel - sotul, acompaniind-o la acordeon. De multe ori, duminica dimineata, in intersectia de la Sinaia, ii vedeam pe toti - parinti si copii, de la cel mai mic pana la cel mai mare, grupati, fiecare cu un instrument in mana, traversand strada, in drum spre biserica: familia - Dorel si Marioara Macelaru si copiii - familia-orchestra, duminica de duminica, an de an, aceiasi toti impreuna pe acelasi drum, in aceeasi biserica, in aceeasi sfanta slujire pentru Domnul. Ceea ce m-a impresionat, profund si placut, la aceasta familie si mai ales la sora Marioara, a fost faptul ca si peste zeci de ani, ori de cate ori vizitam biserica Elim in care era membra, intotdeauna era acolo, mereu prezenta, mereu in acelasi loc - la orchestra, la aceeasi veche partitura, cu acelasi instrument de-o viata in mana - flautul - gata sa cante. Ziceam in sinea mea vazand-o: sora Marioara n-are varsta, ea continua sa cante, in timp ce multi, dintre cei de altadata, plecasera de mult. Doar ea, ca o matca in stup, inconjurata de toata familia, pe drept - ceata cantaretilor Macelaru, aducand in biserica si muzica si... harul. Deopotriva - te incantau, te cucereau, te rascoleau iar si iar.

-- Pastor Ticu Leontescu

Informatii suplimentare

Comentarii