In racoarea diminetii

Nadajduiesc ca abundenta harului Sau care, intotdeauna, ne ofera mai mult decat stim noi sa cerem sau sa gandim, va oferi generos mangaierile Sale tuturor celor aflati in criza de ele.

Cand El ne cauta in racoarea zilei, ca pe protoparintii nostri, catedrala diminetii ni se deschide binevoitor cu psalmi de pasari si vitraliile frunzelor din marile arcade ale copacilor. Harul se prelinge sonor si abundent, odata cu lacrima duiosiei sufletesti.

Deodata, paharul binecuvantarilor da peste el.
Haina devine cea mai buna.
Vitelul sarbatorii este intotdeauna unul ingrasat.
Bucuria devine de negrait.
Pacea intrece orice pricepere.
Speranta devine stralucita noastra nadejde.

Cuvintele devin de prisos, la acest tarm de mare cu peste pe jaratic, cand nimeni nu indrazneste sa sparga oglinda linistii cu sageata intrebarii inoportune. Atunci stii ca este El si iti este indeajuns.