Imagine si cuvant in postmodernism

Cartea aceasta va prezenta tema imaginii si cuvantului in perioada postmoderna ce a survenit in urma marilor progrese si descoperiri ale stiintei si tehnologiei, precum si a schimbarilor majore in ce priveste preocuparea intelectuala a omului si a conceptiilor religioase. Atunci cand Domnul Isus Cristos s-a inaltat la cer, El nu a luat cu Sine Biserica. Apostolii si ceilalti ucenici au ramas pe pamant pentru a duce Evanghelia pana la marginile pamantului si pentru a fi sarea si lumina lumii (Matei 5:13-14). Astfel, Biserica este parte din lume, existand atat in dimensiunea istorica cat si in cea eschatologica. Distinctia Bisericii de lume consta in natura valorilor si principiilor pe care cele doua le au, precum si din perspectiva vesniciei. Lumea are principiile si cultura ei. Cultura din punct de vedere antropologic si istoric a fost definita foarte bine de catre A.L. Kroeber si C. Kluchohn. Acestia au spus: “Cultura consta din modele, tipare dobandite si transmise prin simboluri, pastrand realizarile fiecarui grup in parte. Fundamentul de baza al culturii consta din ideile, conceptele si valorile traditionale care sunt comun acceptate. Asadar, cultura ca sistem poate fi considerat un produs al actiunilor umane."

O alta definitie mult mai simplista dar foarte raspandita afirma: "cultura reprezinta nimic mai mult decat un set de valori care sunt impartasite de o submultime a unei populatii". Inseamna ca exista mai multe culturi, dar care au valabilitate avand in vedere noua pozitie a oamenilor fata de adevar si limbaj.
Lumea si cultura dintotdeauna au incercat sa penetreze comunitatea celor rascumparati. Nu tot ceea ce contine sau proclama cultura este rau sau neetic. Dar esenta tuturor gandurilor si conceptelor pe care le insumeaza cultura unei mase de oameni nu porneste de la premisa de a avea vreun fundament in Scriptura. Veacul prezent al bisericii nu este unic prin prisma atacului neincetat al valorilor si chipului acestei lumi impotriva Bisericii. Aceasta presiune si posibila contaminare a Bisericii de catre cultura si lume a fost intotdeauna existenta. Cultura nu este neutra, Biserica trebuind sa se pastreze inca de la inceput credinta care a fost data sfintilor o data pentru totdeauna nealterata de lume si ideile culturii care se opun principiilor biblice.
Asa cum cultura nu poate sa fie neutra, tot asa nici tehnologiile vizuale nu pot fi neutre. Peste tot in lume inventiile au fost de-a lungul istoriei mijloace prin care s-au realizat multe lucruri bune, dar si lucruri rele. Ambivalenta tehnologiilor vizuale este un fapt recunoscut de toata lumea. Cand Johann Gutenberg a inventat tiparul cu litere mobile s-a deschis practic o noua lume rezultand emancipare, deschidere, libertate si democratie. Oamenii puteau sa comunice, sa dezbata idei, oamenii de rand avand ocazia mai mult ca oricand sa citeasca, cerceteze si sa cunoasca. Asa a ajuns Biblia in mainile oamenilor. In acest mod, Scriptura a avut acces "in zona de interdictie" dupa ce secole la rand a fost ascunsa de ochii oamenilor. Reforma Protestanta, Iluminismul au fost rezultatele imediate care au cunoscut asa mare impact datorita tiparului.
Prin noua inventie au fost popularizate si larg raspandite intoarcerea la Scriptura, respectiv programul rationalist si romantist. Putin mai tarziu Friedrich Schleiermacher, parintele teologiei liberale, prezenta un Cristos ce trebuie vazut ca un ideal vrednic de urmat datorita constientei absolute de Dumnezeu. Prin sentimentul dependentei de Dumnezeu, Cristos a realizat totul, El devenind un ideal pentru toti oamenii care trebuie urmat. Schleiermacher spunea: “Daca spontaneitatea unei vieti noi este specifica lui Isus Cristos, ea provenind doar de la El, atunci fiindca a fost o individualitate istorica, Isus Cristos trebuie vazut ca un ideal (urlbidlich) . Idealul trebuie sa fi devenit complet in individualitatea sa istorica, ceea ce inseamna ca fiecare moment istoric al experientei sale presupune si va conduce la acest ideal."
Teologia liberala a redefinit toate doctrinele importante ale crestinismului traditional sustinut de progresul in stiinta si mijloacele de comunicare. Aproape toate "binecuvantarile" si "blestemele" pentru societate au avut impact prin mijloacele de comunicare comune. Azi televizorul, computerul, filmele servesc deopotriva unor lucruri bune si rele, desi balanta inclina mai mult spre lucrurile rele care dauneaza enorm generatiei actuale si mai ales celor ce vor urma. Prin aparitia imaginilor vizuale, cuvintele si-au pierdut parca puterea si valoarea. Pe fondul acestor tendinte sociale si personale,
Biserica incepe sa se asemene "chipului veacului acestuia" (Romani 12:2), neglijand inchinarea si predicarea biblica centrata in Cuvant si accentul pe educatie, cuvinte, dezvoltarea intelectuala a tinerilor din biserica si profunzimea.
Am ales tocmai din aceste cauze tema imaginii si cuvantului in postmodernism. Societatea mai mult ca oricand abandoneaza cuvintele si educatia calitativa.

Capitolul intai al lucrarii se va concentra pe un studiu istoric asupra importantei cuvintelor Scripturii si a alfabetizarii in viata poporului Israel, a bisericii primare si a reformatorilor. Dumnezeu S-a revelat la Sinai prin cuvant, iar in perioada Noului Testament tot prin Cuvant. Israelul a fost un popor al cartii inca de la inceput, imaginile chipurilor cioplite si reprezentari pagane ale lui Dumnezeu neavand ce sa caute in popor. Biserica a fost zidita pe temelia apostolilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Cristos, Logosul divin. De la zidirea ei ca organism divino-uman, Biserica a pus accent pe Cuvant. Marii reformatori au instituit Reforma ce reamintea si reaplica primatul autoritatii Scripturii in viata de credinta. Primul capitol va avea in vedere imaginea si Cuvantul de-a lungul istoriei in societatea evreiasca, Biserica primara pana la Reforma Protestanta.

Capitolul al doilea va continua de la Reforma Protestanta pana in secolul al XX-lea, vorbind despre perioada modernista. In timpul acestei perioade au existat numeroase evenimente importante in progresul stiintei. Noile curente filozofice si teologice la randul lor au schimbat mult societatea pregatind de altfel terenul pentru aparitia postmodernismului. In capitol se va discuta si despre bazele postmodernismului, educatia si starea spirituala a Bisericii si oamenilor in ansamblu.

Capitolul al treilea va fi dedicat unei analize practice a imaginii si Cuvantului in timpul de inchinare a bisericii si in viata de zi cu zi a credinciosului nascut din nou. Intre acestea va fi rezervat special un subcapitol pentru o scurta analiza a abuzurilor ce se fac in postmodernism fata de Cuvantul scris. Aceste abuzuri incadreaza Cuvantul nu doar in revelatia speciala a Sfintelor Scripturi, ci si in alte dimensiuni asemenea altor curente teologice ale protestantismului modern din secolul al XX-lea. Organizatia parabisericeasca Christ Embassy condusa de Chris Oyakhilome reprezinta subiectul de analiza a acestui subcapitol.

Continutul cartii nu prezinta tot ce s-ar putea scrie pe acest subiect. Mai degraba ea compileaza informatiile de baza care se invart in jurul temei. De asemenea, nici nu incearca sa creeze o impresie negativa fata de tehnologiile vizuale. Ele deja sunt un "dat" indispensabil pentru societatea de azi. Iesirea ce presupune evadarea totala din ele este imposibila, solutia de acest gen nefiind deloc buna. Prin televizor, radio, computer, oamenii au acces la informatii, comunica, relationeaza, cumpara, etc. Lucrarea incearca sa ofere in primul rand o intelegere a vremurilor actuale si a directilor gresite pentru a le parasi si evita, prezentand un echilibru aplicativ ce are in vedere sferele cele mai importante: inchinarea Bisericii si viata privata a fiecarui copil al lui Dumnezeu in parte.

CUPRINS

INTRODUCERE
1. IMAGINEA SI CUVANTUL DE-A LUNGUL ISTORIEI
1.1. Revelatia de la Sinai si cultura evreilor
1.2. Formarea crestinismului si importanta cuvantului scris
1.3. Biserica dupa persecutie si Reforma protestanta

2. MODERNISMUL SI POSTMODERNISMUL
2.1. Modernismul si valoarea ratiunii
2.2. Modernismul si industria vizuala
2.3. Cultura si educatia in postmodernism

3. IMPLICATII ALE IMAGINII SI CUVANTULUI IN VIATA BISERICII
3.1. Imagine si cuvant in inchinarea bisericii
3.2. Abuzuri ale cuvantului in postmodernism
3.3. Imagine si cuvant in viata personala a credinciosului

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE