Efectele televiziunii asupra mintii umane si despre cresterea copiilor in lumea de azi. Fata nevazuta a televiziunii. Vol 1

Descriere

"Este posibil ca tinerii care petrec zilnic un timp indelungat in fata televizorului sa aiba creierul dezvoltat diferit fata de al acelora care se implica in activitati fizice, interpersonale si cognitive?"
Raspunsul la aceasta intrebare, primit din partea unor cercetatori ca dr. Richard M. Lerner, profesor la Universitatea de Stat din Pennsylvania, specialist in dezvoltarea mentala a copiilor si tinerilor, este unul afirmativ: "Din moment ce tinerii sunt atrasi de un alt tip de activitate (privitul la TV), decat cei apartinand altor generatii, atunci si functia, si structura creierului vor fi alterate"

Cuprins

O explicatie a diminuarii capacitatii de invatare si a slabirii abilitatilor mentale la tot mai multi dintre tinerii de astazi.

Avand in vedere modificarile survenite in ultimii ani in comportamentul copiilor si al tinerilor, si ne referim nu numai la manifestarile violente, este important sa fie cunoscuta influenta pe care televiziunea si mesajele mass-mediei, in general, o au asupra dezvoltarii abilitatilor mentale, a mentalitatilor si a comportamentelor tinerilor noii generatii.

Virgiliu Gheorghe, autorul cartii "Efectele televiziunii asupra mintii umane" cu subtitlul "si despre cresterea copiilor in lumea de azi", ne aduce in atentie o serie intreaga de studii privind transformarile pe care vizionarea TV le produce in dezvoltarea structurala si in functionarea creierului uman. Iata care ar fi doar cateva dintre reperele pe care aceasta lucrare ni le pune la dispozitie pentru cunoasterea efectelor televiziunii.

I. EFECTE ASUPRA STRUCTURII SI FUNCTIILOR CEREBRALE
Efectul hipnotic

Un element esential pentru intelegerea mijloacelor de comunicare video-audio este efectul hipnotic al acestora. Neuropsihologii demonstreaza ca televiziunea, indiferent de emisiunea vizionata, are ca prim efect introducerea cortexului telespectatorului intr-o stare semihipnotica (unde cerebrale alpha). Aceasta explica atractia pe care mass-media audio-video o exercita asupra tuturor, insa mai cu seama asupra copiilor. Este imposibil de gasit o activitate prin care copiii sa fie linistiti atat de repede si aproape imobilizati pe o perioada lunga de timp, asa cum se intampla atunci cand sunt asezati in fata televizorului. De altfel, acesta este si motivul pentru care parintii si in unele cazuri si educatorii folosesc televizorul ca sedativ.

Dependenta de televizor

Corelat cu efectul hipnotic, apare si comportamentul de dependenta. Psihologii americani R. Kubey si M. Csikszentmihalyi au dovedit ca atat televiziunea, cat si jocurile video si internetul au capacitatea de a genera o puternica legatura de dependenta, privarea de aceste mijloace evazioniste producand, celor la care s-a instalat dependenta, aceleasi simptome ca si in cazul substantelor si al comportamentelor care dau dependenta.

Problemele de atentie si hiperactivitate

In ceea ce priveste dezvoltarea structurala a creierului, neuropsihologia descopera ca, in functie de timpul acordat vizionarii si a varstei de la care debuteaza aceasta, televiziunea si calculatorul pot aduce grave prejudicii dezvoltarii corticale. Vizionarea, se arata in aceste studii, inhiba dezvoltarea cortexului prefrontal, a emisferei cerebrale stangi si a comunicarii interemisferice, realizate prin puntea corpului calos.

Afectiunile produse cortexului prefrontal in urma vizionarii excesive au ca rezultat aparitia sindromului ADHD (Attention Deficit with or without Hyperactivity Disorder), adica slabirea, pana la nivelul patologic a unor capacitati mentale fundamentale: concentrarea atentiei, memoria de scurta durata, imaginatia creativa, motivatia de a intreprinde o actiune care cere efort.

De mici, copiii, obisnuindu-se cu astfel de experiente care ii bruscheaza si le seduc atentia, cand sunt pusi in fata realitatii (diferite activitati zilnice) care nu socheaza in nici un fel, nu-si mai pot concentra atentia. De exemplu, la scoala ei asteapta ca prezentarea profesorului sa surprinda, avand forma unui spectacol. Asteptarea nefiindu-le satisfacuta, atentia este dezactivata si incep sa se gandeasca la cu totul altceva. Un simptom al acestei tendinte este faptul ca ei nu mai gasesc nimic interesant din tot ceea ce presupune efort, totul ii plictiseste.

Desi televiziunea genereaza o atitudine mentala pasiva, o intarziere in procesarea informatiei, in gandire, vizionarea TV este un factor principal in inducerea hiperactivitatii. Agitatia extrema, incapacitatea de a sta locului, impulsivitatea excesiva sunt stari ce apar in urma vizionarii repetate. Neuropsihologii demonstreaza ca, proportional cu cresterea timpului dedicat vizionarii, creste hiperactivitatea.

Incapacitati de invatare

Problemele de invatare - LD (Learning disabilities), sindrom de care sufera in multe dintre statele occidentale peste 50% dintre copii, sunt determinate in buna masura de vizionarea TV si de jocurile pe calculator. Cu o motivatie scazuta privind invatarea de noi cunostinte, incapabili sa se concentreze cu atentie si agitati permanent din cauza unei hiperactivitati excesive, copiii tot mai greu pot raspunde cerintelor scolare, in completarea tabloului simptomatologie al deficientelor de invatare observate la copiii de astazi, un rol esential il joaca dezechilibrele pe care vizionarea le induce in functionarea emisferei cerebrale stangi, aceea care guverneaza gandirea logica si analitica, construirea sintaxei si discursivitatea. Prin urmare, dificultatile in deprinderea limbii, in dezvoltarea capacitatii de citire si in stapanirea rationamentului matematic sunt determinate, in principal, de lipsa dezvoltarii normale a retelelor neuronale din emisfera stanga, sisteme a caror activitate este subminata pe parcursul vizionarii.

Iata cum arata tabloul simptomatologic intalnit la elevii care, de-a lungul anilor, au acumulat prea multe ore in fata micului ecran:

Slabirea capacitatii de a asculta, incapacitatea de a-si mentine atentia, de a intelege si de a-si aminti un material prezentat oral;
Abilitate scazuta de a reflecta intr-o forma coerenta, in vorbire si in scris, a faptelor si a ideilor; tendinta de a comunica prin gesturi odata cu cuvintele sau in locul acestora;
Scaderea cunostintelor de vocabular sub nivelul clasei a patra;
Proliferarea ticurilor verbale, a cuvintelor de umplutura care nu spun nimic;
Inabilitatea de a distinge diferentele dintre sunetele ce alcatuiesc cuvintele si de a le percepe in ordinea rostirii, fapt care se reflecta si in dificultatea de a pronunta cuvinte lungi si a le silabisi;
Intelegerea nesigura, confuza a lecturii cu un grad crescut de dificultate;
Dificultatea de a intelege frazele mai lungi, propozitiile intercalate si structurile gramaticale mai complexe;
Dificultatea de a trece de la limbajul colocvial la forma scrisa.
Prescolarii, in comparatie cu cei de acum cateva generatii, intampina dificultati mari in a sta linistiti si a asculta povestiri sau scurte discutii. Problemele pe care le pot sesiza parintii, inca de pe acum, la micii telespectatori, sunt starea de hiperactivitate, de neatentie si chiar de irascibilitate care-i caracterizeaza. Problemele de intelegere si de folosire a limbii devin tot mai evidente cu cat copiii avanseaza de la o clasa la alta, cand, in mod firesc, li se solicita un nivel mai ridicat al capacitatii de gandire si de organizare, o intelegere a cartilor mai dificile si un volum sporit de scriere. La inceputul ciclului gimnazial, ingrijoreaza tot mai mult capacitatea scazuta de concentrare, cunostintele reduse de vocabular, capacitatea de intelegere a lecturii si abilitatea de a folosi limba, de a exprima efectiv idei, de a se exprima corect in scris.

In liceu, dificultatile de limba continua sa se arate in chestiuni subtile precum: planificarea, succesiunea si organizarea ideilor, clasificarea, diferentierea nuantata a conceptelor, intelegerea raporturilor dintre cauza si efect, rationamentul matematic si stiintific, intelegerea relatiilor dintre idei in timpul citirii, exprimarea directa si cu acuratete a ideilor, reflectia interioara etc.

Diminuarea comunicarii interemisferice, realizate prin puntea corpului calos, are ca urmare principala, dupa mai multi ani de vizionare excesiva, o slabire a capacitatii de procesare rapida a informatiei si, in consecinta, a performantelor intelectuale.

II. EFECTE ASUPRA MENTALITATILOR SI A COMPORTAMENTELOR

Referitor la modelarea mentalitatilor si a comportamentelor, lucrarea "Efectele televiziunii asupra mintii umane" previne asupra pericolului pe care-l reprezinta televiziunea, prin activarea mecanismelor psihologice de imitatie, prin impunerea propriilor modele in mentalul individual si in cel colectiv. Studiile vorbesc despre un efect de cultivare, o adevarata conditionare a unor comportamente care, de cele mai multe ori, nu sunt dintre cele mai sanatoase, in mai multe cercetari se arata ca predominanta pe micul ecran a mesajului violent si a celui erotic, a comportamentului razvratit si a celui de consumator au efecte deosebit de puternice in modelarea orizontului de constiinta si comportament al tinerilor.

Violenta naste violenta

Toate studiile sociologice dovedesc ca violenta de pe micul ecran naste violenta in lumea reala.

Oamenii ajung sa supraestimeze prezenta violentei in lumea reala. Sporeste sentimentul fricii, al insecuritatii in fata pericolului vazut ca iminent.
Traind permanent sentimentul unei agresiuni potentiale, oamenii nu numai ca devin mai stresati, mai irascibili, dar se si pregatesc sa raspunda cu violenta, in legitima aparare, la un eventual atac. Prin aceasta, comportamentul violent se insinueaza in imaginatia individului care se indreptateste sa-l foloseasca pentru a preintampina riscul. Indivizii, intr-o masura tot mai mare, percep aceasta violenta ca pe o componenta legitima si implicita a institutiilor sociale. Iar daca lumea in care traim este una violenta, violenta devine mijloc si necesitate.
Apare o desensibilizare a oamenilor in fata violentei, a durerii si suferintei; violenta devine, tot mai mult, un mijloc dezirabil pentru rezolvarea problemelor si impunerea intereselor, pentru dobandirea placerii sau a confortului dorit.
Tinerii devin tot mai impulsivi, mai putin capabili sa-si controleze impulsurile violente. De la joaca pana la obsesie, comportamentul violent devine o constanta a comportamentului generatiilor crescute cu televizorul.

Efectele erotismului TV

Mesajul erotic incita imaginatia copiilor si contribuie in mod esential la o maturizare precoce din punct de vedere sexual. Cercetarile constata aparitia unor grave tulburari din punct de vedere psihologic si comportamental la copiii si tinerii care s-au obisnuit cu consumul de materiale erotice.
Materialele erotice creeaza dependenta, in sensul ca acestea cer un consum sporit. Se formeaza o imagine falsa referitor la ceea ce inseamna dragostea, la ceea ce putem astepta de la celalalt si, mai cu seama, la ceea ce trebuie sa daruim noi insine.
Scade varsta primelor relatii sexuale.
Se naste obisnuinta de a considera relatiile sexuale ca pe un sport ce poate fi practicat cu oricine si cu orice oportunitate, si de a-l trata pe celalalt ca pe un obiect de satisfacere a placerilor egoiste.
Scade dorinta de a intemeia o familie si de a avea copii. Pentru multi apare sentimentul frustrarii ca nu pot atinge standardele de frumusete si seductie propuse de cei de pe micul ecran sau cine stie ce performanta erotica.
Sporeste violenta indreptata impotriva femeilor.
Comportamentul razvratit si tiranic, atitudinea ironica si limbajul impertinent promovate pe micul ecran formeaza niste tineri egoisti si individualisti, incapabili sa se socializeze normal. Iar mesajul publicitar multiplica dorintele, genereaza stari de frustrare si, ca urmare, se constituie intr-un factor de stres extrem de nociv pentru dezvoltarea personalitatii copiilor.

Acestea sunt doar cateva dintre concluziile cercetatorilor fenomenului mediatic prezentate in lucrarea Efectele televiziunii asupra mintii umane, o carte deosebit de utila pentru intelegerea mecanismelor pe care televiziunea le pune in miscare, a efectelor pe care le are in dezvoltarea mentala a copiilor, in procesul de invatare sf in formarea noii generatii, in lumea occidentala, cercetatorii din domeniul educatiei au constatat ca acei copii care dedica cel mai mult timp vizionarii au cele mai slabe rezultate scolare, cel mai redus interes fata de scoala, cu alte cuvinte, insuccesul scolar este direct proportional cu timpul alocat vizionarii. Este esentiala informarea si cunoasterea acestor mijloace de comunicare pentru a ne putea folosi in mod rational de ele, si a nu deveni sclavii lor.

Asociatia pentru apararea familiei si a copilului
Presedinte Prof. Cristian Constantinescu

Centrul de Geopolitica si Antropologie Vizuala al Universitatii Bucuresti
Director Prof. Dr. Ilie Badescu

Asociatia pentru Prevenirea si Combaterea Bolilor Mentale
Presedinte Psihopedagog Ionela Mitrea

Cuprins

Prefata
Nota
Introducere

Partea I. Efectele comunicarii audio-video asupra dezvoltarii si functionarii creierului
Caracteristicile activitatii corticale pe parcursul vizionarii TV
Poate vizionarea TV afecta structural dezvoltarea creierului?
Rolul mediului in dezvoltarea structurala a creierului
a. Perioada optima pentru dezvoltarea cortexului uman
b. Caracterul reflexiv al experientei
c. Experienta cuvantului - dialogul cu propriii parinti
d. Experienta trebuie sa fie interactiva
Lumea TV ca mediu de experienta
Deficiente de invatare - LD
Incapacitatea de a asculta cu atentie
Cititul, intr-o societate in care copiii prefera sa se uite la televizor
Invatarea si televizorul
Efectele experimentului Sesame Street
Memoria
Imaginatia
Prin televiziune, informatia este furnizata direct in subconstientul maselor
Probleme de atentie
Televizorul sau atentia orientata
Primul efect al televiziunii este crearea unei atitudini mentale pasive
Vizionarea TV, factor determinant in aparitia hiperactivitatii, a irascibilitatii si a insomniei
Epilepsia TV
Limba
Importanta limbajului
Invatarea limbii si televizorul
Implicarea interactiva
Parintii sunt pedagogii ideali pentru invatarea limbii
Copiilor trebuie sa li se spuna povesti sau importanta cuvintelor neinsotite de poze
Concluzii
Vizionarea TV defavorizeaza dezvoltarea emisferei cerebrale stangi si a abilitatilor procesate de aceasta
Scrierea
Rolul televiziunii in criza rationamentului matematic si a gandirii stiintifice
Strategii de invatare sau de gandire
Vizionarea TV activeaza in mod prioritar paleocortexul
Prin slabirea comunicarii intercorticale, vizionarea TV scade nivelul de inteligenta si performantele intelectuale
Problemele de atentie si invatare, cortexul prefrontal si televiziunea
Dialogul si limbajul intern
Ecranul televizorului sau al calculatorului dauneaza dezvoltarii cortexului prefrontal
Caracterul hipnotic al vizionarii TV
Dependenta de televizor
Aplicarea criteriilor de diagnosticare a dependentei in cazul televiziunii
Criterii cu aplicabilitate restransa
Criterii perfect aplicabile
Obisnuinta cu televizorul sau inertia atentionala
Dependenta de televizor ca mijloc evazionist
Relaxarea rapida
Generarea pasivitatii sau incapacitatea de a mai face altceva decat sa te uiti la televizor
O perspectiva sociologica
Dependenta, o consecinta a amputarii de catre televiziune a puterilor si capacitatilor mentale
Efectul de dependenta si tehnologia video
Cand televiziunea nu mai este facultativa
Concluzii finale

Partea a Il-a. Rolul culturii tv in modelarea retelelor neuronale, a mentalitatilor si a comportamentelor
Televiziunea ca mediu de experienta
Stadionul, discoteca si biserica
Cadrul general al educatiei prin televizor
Pe micul ecran, factorul statistic constituie criteriul adevarului
Nu orice mesaj se transmite bine prin televizor
Prezentismul - dictatul actiunii si al momentului, vizibilul si senzationalul
Functia de agenda a mass-mediei
Consecintele efectului de agenda
1. La nivel politic, social si comunitar
2. La nivel personal
Efectul de cultivare
Dictatura opiniei publice sau spirala tacerii
Nihilismul
1. Liberalismul
2. Realismul
3. Vitalismul
4. Nihilismul distrugerii
Nihilismul in lumea micului ecran
Nihilismul capitalist si televizualul
Relativizarea ca mijloc de contestare a adevarului
Banii, placerea si puterea
Contestarea autoritatii
Televiziunea - pedagogul ateismului sau al sincretismului new-age-ist
Eroticul
Goliciunea si sexualitatea neingradite se intind rapid in era comunicarii audio-video
Coordonatele principale ale experientei vizionarii sunt senzatiile, emotiile si, in ultima instanta, placerea
Erotizarea perceptiei
Prin afectarea cortexului prefrontal, vizionarea TV poate determina exacerbarea comportamentului sexual
Influenteaza TV atitudinile si comportamentul sexual al tinerilor?
Care sunt trasaturile generale ale mesajelor erotice continute in programele TV?
Cum este perceputa sexualitatea prin intermediul lumii TV?
Care sunt consecintele identificarii telespectatorilor cu personajele de pe micul ecran?
Care sunt modificarile de atitudine privind sexualitatea, generate de televiziune?
Dependenta de pornografie
Cauzele psihologice si fiziologice ale dependentei de materiale cu continut erotic
Vizionarea materialelor erotice submineaza fidelitatea in casnicie, dorinta de a intemeia o familie si de a avea copii
Magia eroticului
Concluzii
Violenta
Care este contributia violentei TV la amplificarea violentei din lumea reala ?
Efectele violentei TV asupra copiilor si adolescentilor
Care este lectia pe care violenta TV o da noilor generatii? De ce totusi violenta?
Magicul
Efectele nihilismului asupra dezvoltarii creierului uman
Gandirea si dialogul - experiente fundamentale pentru dezvoltarea corticala
Cultura ca mediator intre mintea omului si lume
Unele culturi favorizeaza edificarea mintii umane, iar altele, precum nihilismul, o franeaza
Nihilismul invadeaza spatiul vital al omului modern si reconfigureaza mediul de experienta umana
Certitudinile - stalpii de sustinere ai edificiului mintii umane
Experienta nihilista a lumii micului ecran, cel mai subred teren pentru zidirea unei minti sanatoase
Continutul nihilist al programelor TV si emisferele cerebrale
Efectele culturii nihiliste asupra configurarii cortexului prefrontal
Despre o educatie favorabila configurarii cortexului prefrontal
Modelul nihilist al stilului de viata modern submineaza dezvoltarea cortexului prefrontal
Mesajul nihilist si sistemele motivationale
Reflectarea divertismentului in dezvoltarea cortexului prefrontal
Stiinta indica principiile educatiei traditionale ca fiind ideale pentru dezvoltarea normala a mintii copiilor
Concluzii

Partea a III-a
Cu sau fara televizor
Viata de familie si televizorul
Copiii, tinerii si televizorul in contextul culturii nihiliste
Nihilismul este spiritul in care, prin televizor, se edifica sinele si identitatea "omului nou"
Un posibil portret al copilului televizorului
Cateva observatii privind diminuarea sau eliminarea efectelor nocive ale televizorului
Libertatea alegerii
Sofismul fructului oprit
Este televizorul un mijloc recomandat socializarii?
Adevarata fata a recomandarilor nihilismului
Cateva repere pe drumul unei educatii sanatoase sau a recuperarii handicapului produs tinerilor de cultura TV
Cum ne putem lasa de televizor si ce inseamna acest lucru
Cateva principii care inlesnesc eliberarea de televizor
Prizonierii unei culturi bolnave
Vizionarea TV - simptom al modului de viata impus de nihilism
De ce trebuie sa ne vindecam de nihilism?
Modul de viata crestin si nihilismul in dezvoltarea si functionarea creierului uman
Viata crestina este antidotul cel mai puternic pentru neutralizarea virusului nihilist
Anexa 1. Obezitatea si televizorul
Anexa 2. Calculatorul, internetul si jocurile video
Media prin mijloacele electronice si educatia
Jocurile electronice si educatia
Computerul
Computerele si educatia
Internetul
Concluzii
Bibliografie selectiva