Prezentare
Detalii
Rădăcinile creştine ale Europei şi ale lumii, trunchiul, crengile şi frunzele civilizaţiei mondiale, și mai ales fructele binecuvântate ale credinţei în Dumnezeu sunt pregnant învederate în paginile acestui dicţionar.
De-a lungul a zece ani am adunat date bogate despre poziția spirituală a savanților din domeniul științelor exacte. Exprimăm înalt respect pentru aceștia care, pe lângă geniul creator, au avut înălțimea spirituală și morală și și-au mărturisit public credința, au învederat-o în operele lor sau au lăsat indicii despre atitudinea lor religioasă în jurnale, scrisori sau manuscrise. Ideea scrierii unei cărți pe tema credință-știință își are origine în continua, puternica, insistenta încurajare a profesorului Ioan Coriolan Sigarteu de a pune în lumină credința creștină a celor mai mari savanți. Denumirea DICŢIONARUL SAVANŢII LUMII CRED ÎN DUMNEZEU s-a conturat pe măsură ce numărul mare de savanți și datele tot mai consistente despre credința lor cereau o sistematizare riguroasă.
Prezentarea savantului conține, în general, două părți: Prima este o prezentare a vieții și activității științifice, preluată sistematic dintr-o biografie sau, majoritatea, dintr-un dicționar. Am subliniat elementele reprezentative, spre a marca meritele științifice ale personalității respective. A doua parte prezintă dimensiunea creștină (religioasă) a fiecăruia, exprimată de savant sau identificată din opera/corespondența/însemnările sale sau relatată de rude/colaboratori/cunoscuți.
Dicţionarul conține circa 2800 de nume.
* * *
În legătură cu ceea ce propaganda ateismului comunist i-a atribuit ca fiind un rezultat al cercetărilor sale științifice – „originea omului din maimuță” – el a atras mereu atenția că este vorba despre o simplă ipoteză, neprobată în niciun fel științific. A protestat în numeroase rânduri, insistând că „Concluziile mele au fost greșit înțelese”. Mai mult, a scris negru pe alb și că „Nicio schimbare de trecere a unei specii în alta nu a fost înregistrată. Nu putem dovedi nici măcar că o singură specie a fost schimbată.” Iar, la un moment dat, studiind o anumită celulă, a spus: „Viața acestei celule este proba despre existența lui Dumnezeu, a lui Dumnezeu cel Prea înțelept, care a creat lumea și viața.” Să fie vorba despre Darwin aici? Greu de crezut. Iar pentru cei care am trăit și ne-am format în anii totalitarismului roșu, imposibil de crezut. Și, totuși, despre Darwin este vorba. De multe alte surprize de cam același gen vom avea parte răsfoind Dicționarul Savanții lumii cred în Dumnezeu; multora chiar titlul volumului ne poate părea o mare surpriză (pe care apoi aproape fiecare filă a lui ne-o va lămuri complet). Propaganda atee ni l-a prezentat manipulator și pe Einstein, decenii la rând. Despre care câți dintre noi ne puteam imagina atunci că a scris: „Iubirea este Dumnezeu și Dumnezeu este Iubire”? Sau câți dintre noi știm că în chiar acești ani, cum aflăm din volum, marele savant le este prezentat elevilor noștri de pe „poziții vetuste, cu citate răstălmăcite, trunchiate, scoase din context” (mulțumită unui manual scris de un tânăr psiholog, Nicolae Chiorcea, și tipărit tocmai de Editura Didactică și Pedagogică a Ministerului Educației)? Pagini inedite de asemenea, și despre alte genii ale lumii, între care și Mihai Eminescu. În sfârșit, în domeniul de care s-a ocupat, lucrarea mi se pare monumentală – prin valoare și proporții (circa 2.800 de nume și 1.000 de pagini). Nu sunt un specialist, însă, urmărind bibliografia volumului, de exemplu, am găsit surse pe care îmi este practic imposibil să-mi imaginez că le-a mai accesat, atât de amplu, vreo lucrare similară (am în vedere inclusiv numeroasele surse de cea mai recentă dată). Cred că dicționarul va rămâne unul de referință pentru cercetătorii și cititorii de rând, de aici și de oriunde, interesați de adevărul exprimat poate cel mai frumos de fizicianul și matematicianul englez Sir William Thomson: „Adevărata Religie și adevărata Știință se armonizează perfect”. Lucrarea a fost lansată zilele trecute și este rodul unei mari investiții de timp (circa 10 ani), de cercetare extrem de riguroasă și de sacrificiu pentru o idee care să servească celor ce-L caută pe Dumnezeu și vor să facă bine în numele Lui. Salut bucuros această nouă reușită a omului politic creștin-democrat Liviu Petrina, susținut ca de fiecare dată în viața și în lucrarea lui de soția sa, Laura Sigarteu Petrina.
Monumentalia
de Florin-Corneliu Popovici
Despre cei 100 de ani de Românie modernă s-au scris cărţi, s-au ţinut conferinţe, mese rotunde şi simpozioane, s-au derulat activităţi festive menite să marcheze cum se cuvine acest moment fără egal. Fără a avea o legătură directă cu subiectul, Dicţionarul Savanţii lumii cred în Dumnezeu, vine şi el în întâmpinarea Centenarului, gest menţionat pe pagina de gardă care deschide o lucrare amplă, de anvergură, vastă (de aproape 1000 de pagini), rodul muncii titanice a unei solide echipe de cercetători, o lucrare monumentală, necesară, unică în peisajul cultural românesc. Fără a avea pretenţia de a fi epuizat cuvintele de laudă la adresa colectivului care a trudit la realizarea Dicţionarului, există totuşi un neajuns care se cuvine a fi degrabă remediat: insuficienta popularizare, redusa vehiculare a cărţii respective în mediile elitiste şi, implicit, a reacţiilor pe marginea acesteia.
Dicţionarul Savanţii lumii cred în Dumnezeu, carte de tip instituţie, nonspeculativă, moştenire culturală (a se vedea Îndemnul autorilor din final de a fi periodic adusă la zi şi transmisă generaţiilor ce vin), distinsă prin gradul înalt de profesionalism în care a fost concepută, e un valoros instrument de lucru ce nu ar trebui să lipsească din nicio o bibliotecă publică sau privată. Ca orice dicţionar care, la data tipăririi, se consideră deja ,,expirat”, fiind imposibil să cuprindă informaţia care s-a adunat şi după încheierea elaborării acestuia (semn că societatea e în continuă mişcare-dezvoltare), şi lucrarea de faţă, ordonată după criterii taxonomice şi un exordiu, e un ,,bun” comun în permanenţă îmbunătăţibil, de tip ,,şantier”, work in progress, niciodată terminată, de unde şi caracterul deschis al acesteia.
Cele peste 2800 de intrări pe care le conţine Dicţionarul, tot atâtea nume de savanţi (cu o scurtă biografie şi vorbe de duh însoţitoare), sunt reprezentative pentru comunitatea ştiinţifică din întreaga lume. Departe de a-şi propune să facă prozelitism, Dicţionarul Savanţii lumii cred în Dumnezeu este, în esenţă, o lucrare filologică şi nu teologică, binevenită pe fundalul unei crize majore a credinţei la nivel planetar, realizată prin punerea laolaltă a informaţiei, ce-şi propune să destructureze un mit, acela al imposibilităţii împăcării contrariilor, a ştiinţei cu divinitatea, două domenii de referinţă care, iată, nu se exclud, ba dimpotrivă, se completează şi susţin reciproc.
Per ansamblu, Dicţionarul Savanţii lumii cred în Dumnezeu adună în paginile sale istoria unui crez, a unei depoziţii colective asupra existenţei unei forţe superioare de natură celestă care ne guvernează şi inspiră, un cumul de mărturisiri de credinţă. Cum e puţin probabil ca omenirea să vină din neant sau de nicăieri, nume mari ale inteligenţei mondiale (ce aparţin unor paliere temporale ce acoperă perioada de dinainte de Cristos şi până în contemporaneitate), minţi luminate (în ciuda diversităţii de opinii ştiinţifice şi a domeniilor de referinţă) ajung la una şi aceeaşi concluzie: existenţa indubitabilă a lui Dumnezeu, indiferent de numele pe care acesta îl poartă în cele cinci religii fundamentale.
Dicţionarul prezintă avantajul că se poate citi de oriunde, aleator, sau în rând, elaborat, pe îndelete, informaţia astfel dobândită fiind un câştig spiritual prin excelenţă. În acelaşi timp, mărturisirile savanţilor în problema existenţei divinităţii vin în sprijinul disoluţiei unei prejudecăţi, sau, în termeni actuali, a unui ,,fake-news”, conform căreia majoritatea oamenilor de ştiinţă ar fi atei (îşi pun probleme, contestă o ordine stabilită, cercetează, verifică, propun soluţii noi, de cele mai multe ori radicale), dubito ergo sum fiind sloganul care le călăuzeşte viaţa. Înainte de a fi savanţi, cei peste 2800 sunt oameni, mânaţi de îndoieli, rătăciri, sau, dimpotrivă, de certitudini sau revelaţii. Pentru cei care, în diferite stadii ale existenţei lor, ajung să-l descopere pe Dumnezeu, acesta încetează să mai fie o ipoteză de lucru. În cazul acestora, dincolo de tăgadă sau de dozele aferente de scepticism, Dumnezeu e o entitate demonstrată (teoria darwinistă nu mai e de actualitate), în favoarea căreia aceştia aduc probe, au la îndemână argumentul, raţiunea, experimentul, pârghii care îi deosebesc de omul de rând, care percepe divinitatea ca pe un dat imuabil, la fel şi relaţia dintre Creator şi cel creat.
Mărturisirea teocentrică a celor peste 2800 de savanţi (,,vectori”, persoane publice cu o incontestabilă arie de competenţă şi cu un impresionant background profesional, în permanenţă în căutare de dovezi -poate cei mai îndreptăţiţi să se îndoiască) incluşi în volum, nu le ştirbeşte cu nimic din merite sau din prestigiu, recunoaşterea existenţei lui Dumnezeu nepunînd defel într-un con de umbră prodigioasa lor activitate ştiinţifică (nu e o dezicere-abdicare a ştiinţei în faţa principiilor sale de bază, nicidecum o cedare a ştiinţei în faţa credinţei sau o pierdere de teren în favoarea celei din urmă). Dicţionarul Savanţii lumii cred în Dumnezeu, incursiune fascinantă beyond reality (a crede cu tărie în acel ,,ceva” cu doza însoţitoare de abstract, absenţa care funcţionează ca omniprezenţă), e capabil să producă mutaţii profunde în conştiinţa colectivă, în special în cazul acelora care încă oscilează, ezită sau sunt măcinaţi de adânci dileme existenţiale.
Dicţionarul Savanţii lumii cred în Dumnezeu e modalitatea prin care savanţii certifică existenţa lui Dumnezeu şi, în acelaşi timp, se legitimează prin aceasta. ,,Reabilitarea” lui Dumnezeu, resurecţia Sa, e o ,,repopulare” a cerului gol, aşa cum a fost văzut de către scepticul Nietzsche.
Dicţionarul Savanţii lumii cred în Dumnezeu este şi o pledoarie în favoarea perenităţii cărţii tipărite care rezistă în faţa asaltului internetului şi a cărţii electronice.
Informatii suplimentare
Informatii suplimentare
Cod | 27148 |
---|---|
Autor | Liviu Petrina, Laura Sigarteu Petrina (ed.) |
Editura | Maritain |
Nr. pagini | 974 |
Dimensiuni | 30 x 22 x 7 cm; greutate: 3.00 Kg. |
Anul publicarii | 2019 |
Seria | Nu |
Volum | Nu |
Colectie | Nu |
Editia | I |
Coperta | rigida |
Legare | coasere |
Limba | Romana |
ISBN | 978-973-86885-6-8 |
Comentarii
Scrie propriul tau comentariu.
Numai utilizatorii inregistrati pot evalua si scrie comentarii. Pentru a evalua si comenta, te rugam sa te autentifici sau sa-ti creezi cont.