Deuteronomul

PREFATA AUTORULUI

Deuteronomul este o carte despre o comunitate care se pregateste pentru o viata noua. Necazurile si pustiul au ramas in urma; Tara Promisa se intinde inaintea sa. Dar, in acest moment, apare chemarea la o noua dedicare lui Dumnezeu si la o noua intelegere a naturii comunitatii poporului lui Dumnezeu. Desi scena se desfasoara cu mai bine de trei mii de ani in urma, Deuteronomul are inca o considerabila relevanta contemporana. Atunci, ca si acum, lumea din jur trecea printr-o perioada de schimbare, de tensiune politica si de conflicte militare. Dar, in mijlocul evenimentelor mondiale, o comunitate relativ mica era indemnata de Moise, "omul lui Dumnezeu", sa se dedice din toata inima Domnului, inainte de a intra in lupta pentru Tara Promisa. Imparatia poporului ales al lui Dumnezeu crescuse, ajungind la maturitate, neobservata de marile puteri ale timpului, si se lupta impotriva unor circumstante imposibile, dupa standardele omenesti. Cartea ofera o paradigma pentru Imparatia lui Dumnezeu din lumea moderna; este momentul unei dedicari reinnoite a celor care fac parte din Noul Legamint si al intoarcerii lor spre viitor, cu perspectiva de a intra in posesia promisiunii lui Dumnezeu.
Dar Deuteronomul nu este doar o carte care are relevanta contemporana. Ea a fost si continua sa fie una dintre lucrarile cele mai importante si mai controversate in cercetarea moderna. Diversitatea de opinii despre Deuteronom este imensa si probabil ca acestea se vor inmulti in anii care vin. Metodele traditionale ale cercetarii VT sint perfectionate si modificate, desi ele nu conduc inca la nici un consens in privinta Deuteronomului. Si sint folosite noi metode, care vor contribui tot mai mult la diversitatea de opinii. "Noua critica" (Werkinterpretation) este introdusa treptat in lumea specialistilor VT, cu accentul ei proaspat pe studiul literaturii ca produs finit, nu pe evidentierea antecedentelor formei existente. Este prea devreme sa estimam rezultatele acestei abordari. "Analiza structurala", de asemenea, desi diferita prin natura ei, pune accentul pe text ca produs finit. lar "noua stilistica" (Neuen Stilistik) incepe si ea sa-si faca simtila prezenta in studiile VT. Alaturi de aceasta relativ noua diversitate in metoda, exista un volum tot mai mare de literatura secundara, pentru fiecare aspect al studiilor VT; ca si in alte domenii, in cercetarea biblica are loc o "explozie informationala", iar rezultatul este acela ca e realmente imposibil sa cuprinzi tot materialul secundar relevant despre un subiect dat.
In acest context, cred ca este intelept sa facem citeva observatii cu privire la natura comentariului de fata. El este scris cu o presupozitie de baza: ca Deuteronomul este parte din Cuvintul lui Dumnezeu, si nu cloar produsul imaginatiei umane. Am incercat sa arat implicatiile acestei perspective, asa cum se raporteaza ele la Deuteronom, in Apendicele 1. In Introducere nu am incercat sa dau un istoric al cercetarilor anterioare de specialitate despre Deuteronom; acest lucru este realizat foarte competent in cartea lui Sigrid Loersch, 'Das Deuteronomium und seine Deutungen', 1967. Am ales intentional ceea ce am considerat ca este cea mai importanta literatura secundara si m-am ocupat pe scurt de ea, cind mi-am prezentat pozitia. Dar, ca un ajutor pentru cei care studiaza Deuteronomul, am inclus in text si la notele de subsol, atit in Introducere cit si in Comentariu, multe referinte la literatura secundara, in care sint exprimate opinii foarte diferite de a mea. Pentru ca nu cumva comentariul sa devina istovitor de lung, nu m-am angajat mereu in dispute detaliate cu astfel de scriitori. Ca sint indatorat altor autori va fi imediat evident din multele referinte la lucrarile lor de-a lungul comentariului. Sint indatorat tuturor celor de la care am invatat, fie ca am fost sau nu de acord cu concluziile lor.
Un domeniu al cercetarii care aduce o contributie deosebita si crescinda la studiile VT este studiul textelor ugaritice (canaanite). Am incercat sa includ cit de mult posibil din materialul relevant al studiilor ugaritice; el apare in cea mai mare parte in notele de subsol ale textului si ale comentariului. Indicele de texte ugaritice, de la sfirsitul volumului, va fi de ajutor celor care vor sa aprofundeze acest subiect.
Traducerea nu este nici cu totul literala, nici literara in mod deosebit. Insa am incercat sa redau ceva din caracterul limbii ebraice. Adesea, de exemplu, scriitorul evreu foloseste o serie de conjunctii (si) cind in limba noastra ar fi mai potrivita o succesiune de virgule. In asemenea cazuri, am ramas fidel textului ebraic. Cind traducerea unei expresii ebraice s-a facut cu o expresie echivalenta, am notat expresia originalului intr-o nota de subsol.
Am incercat sa tin cont de cititorii carora li se adreseaza aceasta serie de comentarii si care au fost definiti de editor ca fiind "deopotriva pastori, teologi si studenti". Prima mea incercare de studiu biblic serios a inceput in timp ce eram ofiter in Royal Air Force. Am fost sfatuit de un prieten sa citesc Evanghelia dupa Luca, ajutindu-ma de comentariul lui Geldenhuys, publicat in seria New International Commentary on the New Testament, seria pereche, pentru NT, a celei in care apare volumul de fata. La acea vreme, nu aveam pregatire universitara si nu stiam limba greaca, dar lucrarea lui Geldenhuys a fost nepretuita. El nu putea aplica Luca la situatia mea, dar putea sa ma ajute sa inteleg sensul textului si, de acolo, puteam intelege singur implicatiile textului pentru mine. Am scris tinind cont de acea amintire, desi nu pot sa sper ca voi reusi la fel de bine ca si Geldenhuys. Datorita acestei asocieri trecute foarte personale cu aceasta serie, sint profund indatorat editurii William B. Eerdmans pentru privilegiul de a participa la acelasi proiect.
La terminarea acestei lucrari, as vrea sa adresez multora multumirile mele, dar trebuie sa ma limitez la citiva. Domnisoara Grace Gordon si doamna Jeanette Fyfe mi-au oferit un sprijin nepretuit in pregatirea manuscrisului. Sint recunoscator editorului, profesorul R. K. Harrison, nu doar pentru invitatia de a contribui la aceasta serie de comentarii, dar si pentru sfaturile si pentru incurajarea lui pe parcursul scrierii cartii. Sint profund indatorat colegului meu, profesorul Eugene Combs. El nu a citit lucrarea si s-ar putea sa nu fie de acord cu o mare parte din ea, dar nu cred ca voi putea sa-l rasplatesc pentru stimularea intelectuala si pentru ideile pe care mi le-au oferit cuvintele si munca lui. Sotia mea, Betty, a fost rabdatoare si intelegatoare tot timpul si, dintre toti, ei ii sint cel mai indatorat.

CUPRINS

Prefata autorului
Principalele abrevieri

INTRODUCERE
I. Tilul
II. Contextul
III. Unitatea structurala
IV. Data si autorul
V. Ocazia
VI. Canonicitate
VII. Textul ebraic
VIII. Teologia
IX. Probleme in interpretarea Deuteronomului
X. Analiza continutului
XI. Bibliografie selectiva
Apendice I
O perspectiva pentru studiul Deuteronomului
Apendice II
Un context egiptean propus pentru forma de tratat a legamintului ebraic
Apendice III
Concordanta principalclor manuscrisc de la Qumran relativ la Deutcronom

TEXT SI COMENTARIU
I. Introducere la Deuteronom (1:1-5)
II. Cuvintarea lui Moise: Prologul istoric (1:6-4:43)
III. Cuvintarea lui Moise: Legea (4:44-26:19)
IV. Cuvintarea lui Moise: Binecuvintari si blesteme (27:1-28:69 [rom. 29:1])
V. Cuvintarea lui Moise: Un ultim indemn (29:1 [rom. v. 2]-30:20)
VI. Continuitatea legamintului, de la Moise la losua

INDICI
I. Tematic
II. Autori
III. Persoane si locuri
IV. Referinte biblice
V. Texte ugaritice