Cuvântări teologice. Cinci cuvântări despre Dumnezeu

Aceasta carte reprezinta publicarea unei parti semnificative din opera teologica si filosofica a Sfantului Grigorie de Nazianz. Aparitia sa nu ar fi fost posibila fara ravna distinsului preot Gheorghe Tilea, un remarcabil traducator din operele fundamentale ale patristicii rasaritene, cea mai importanta parte a activitatii sale fiind inchinata operei Sfantului Grigorie de Nazianz.

Activitatea Sfantului Grigorie de Nazianz este plasata in contextul disputelor doctrinare din primele secole d. Hr. Prietenia dintre Sf. Vasile cel Mare si Sf. Grigorie de Nazianz a contribuit la sporirea tezaurului patristic.

Tinta urmarita de autorul celor „Cinci cuvantari despre Dumnezeu” este stabilirea doctrinei despre Sfanta Treime. In tumultuoasele secole al III-lea si al IV-lea d. Hr. aparusera mai multe curente de gandire care incercau sa ofere explicatii marilor teme de reflectie ale Bisericii primare. Principalele erezii din epoca erau arianismul, eunomianismul si pnevmatomahismul; acestea isi intemeiau opiniile pe supletea alunecoasa a logicii filosofice. Sustinatorii lui Arie si Eunomie negau caracterul divin al lui Hristos si considerau ca esenta crestinismului consta doar in cunoasterea teoretica a lucrarilor dumnezeiesti prin intermediul filosofiei. Scriind cele cinci Cuvantari teologice, Sf. Grigorie de Nazianz ataca opiniile acestora de pe o pozitie consecvent ortodoxa, aducand o contributie hotaratoare la fundamentarea doctrinei despre Sfanta Treime.

Prima cuvantare reprezinta de fapt o prefata la celelalte patru. Aici li se arata eunomienilor greseala de a trata lucrurile divine cu masura ratiunii limitate. Sf. Grigorie pune accentual atat pe evidentierea virtutilor, cat si pe aspectul practic al acestora.

Cuvantarea a doua despre Dumnezeu are ca subiect Dumnezeirea; in cadrul acesteia se remarca doua elemente definitorii: imposibilitatea cunoasterii lui Dumnezeu prin efortul eminamente rational (recurgerea la argumentul cosmologic-teleologic) si consideratia asupra naturilor spirituale necunoscute de om.

Cuvantarea a treia despre Dumnezeu argumenteaza doctrina Dumnezeirii Fiului respingand falsele obiectii enuntate de eunomieni ca puncte tari ale doctrinei lor: Fiul este cea mai prestanta creatura, Dumnezeu prin nastere continua este factorul nasterii neterminate.

Cuvantarea a patra despre Dumnezeu continua expunerea ideilor de dinainte si dezbate cele zece obiectii scripturistice infatisate de eunomieni, urmata de evocarea denumirilor generale ale Dumnezeirii.

Ultima cuvantare teologica constituie apologia Dumnezeirii Sfantului Duh si combate erezia pnevmatomahilor, care afirmau ca Sfantul Duh era o inovatie a ortodocsilor fara intemeiere scripturala.

*

„A intelege cu mintea pe Dumnezeu este lucru greu; a spune insa ce este El este cu neputinta.”

„Ce este Dumnezeu, va descoperi insa cineva, dupa socotinta mea, atunci cand aceasta facultate asemenea Lui si dumnezeiasca, mintea si ratiunea noastra, se va fi unit cu Acela cu care este inrudita din natura, si cand chipul va fi ajuns la chipul, la modelul lui, de a carui fierbinte dorinta este stapanit acum. Si mi se pare ca este o vorba foarte inteleapta a spune ca vom cunoaste si noi candva, precum am fost cunoscuti si noi. Dar ca in timpul de fata, tot ceea ce ajunge la noi este o mica emanatie a Dumnezeirii si un fel de mica licarire a unei mari lumini.”

„Tatal nu este nici nume de fiinta, nici nume de energie, ci este un nume de relatie si de aratare cum este Tatal fata de Fiul si Fiul fata de Tatal. Caci, dupa cum la noi, oamenii, denumirile acestea arata legatura de nastere si inrudire dintre tata si fiu, tot asa si in Dumnezeire ele arata deofiintimea nascutului cu nascatorul lui.”

„Orice adevar si orice rationament cu privire la Dumnezeu este greu de inteles cu mintea si greu de contemplat: si e intocmai ca atunci cand ne trudim sa facem lucruri mari cu un instrument mic, cand cautam sa vanam cu intelepciunea omeneasca sensul celor existente si cand ne apropiem de cele spirituale cu simturile, sau nu fara de simturile de care suntem purtati incoace si incolo si din pricina carora ratacim si nu avem posibilitatea ca, apropiindu-ne cu mintea goala de lucrurile goale, sa pasim mai aproape de adevar si sa ne formam mintea prin intelegerea lor.”

-- Sf. Grigorie de Nazianz

CUPRINS

Cuvant inainte         9

CUVANTARI TEOLOGICE
(Cinci cuvantari despre Dumnezeu)

Cuvantarea intai despre Dumnezeu       37
Cuvantarea a doua despre Dumnezeu       51
Cuvantarea a treia despre Dumnezeu       91
Cuvantarea a patra despre Dumnezeu       119
Cuvantarea a cincea despre Dumnezeu       149
Bibliografie selectiva       183
a) Surse primare       183
b) Referinte       184
c) Articole       185
d) Surse privind adnotarile redactorului de specialitate       187