Bine ai venit!         

Bine ai venit pe KERIGMA online!

 
 
 

Privind tinta la Isus. O priveliste a Evangheliei vesnice sau privirea sufletului la Isus in timp ce El savarseste mareata lucrare de mantuire a omului, de la inceput la sfarsit

Isaac Ambrose

Puncte de fidelitate Acumulezi 29 puncte daca scrii un comentariu la acest produs si 1 punct daca-l evaluezi.
Puncte de fidelitate Cumpara acest produs si acumulezi 75 puncte.
75,00 Lei

Disponibilitate: In stoc

Acumuleaza
puncte de fidelitate
si beneficiaza de ele


Recomanda KERIGMA.ro pe retelele de socializare si acumulezi 1 punct de fidelitate pentru fiecare recomandare.

Cumpara acest produs si acumulezi 75 puncte de fidelitate.

Aboneaza-te la newsletter si acumulezi 60 de puncte de fidelitate (valabil doar daca ai cont si doar la prima abonare).


Prezentare

Detalii

Cuvintele de deschidere ale acestei carti:

Sa ne uitam tinta la Capetenia si Desavarsirea credintei noastre, adica la Isus.

Cel mai splendid subiect de discutie si de scriere este ISUS HRISTOS. Citind lucrarile lui Cicero, Augustin le-a laudat pentru elocventa lor, dar a continuat spunand: "Nu sunt dulci pentru ca numele lui Isus nu este in ele". Iar marturisirea lui Bernard este asemanatoare: "Daca scrii, nu ma delectez cu ceea ce scrii daca nu citesc numele Isus acolo; daca discuti sau dezbati, nu ma delectez cu aceste discutii daca numele Isus nu se aude in ele". Intr-adevar, tot ce spunem nu este decat fara gust daca nu este presarat cu aceasta sare -- "n-am avut de gand sa stiu intre voi altceva (spune Pavel) decat pe Isus Hristos si pe El rastignit". Inainte de a predica printre corinteni, el a hotarat ca acesta urma sa fie singurul punct al cunoasterii despre care sa poata afirma ca are pricepere si a decis ca in decursul slujirii sale, se va trudi sa aduca oamenii la acest punct; acesta a fost lucrul pe care l-a transformat in "largimea, lungimea, adancimea si inaltimea" cunoasterii sale; "ba inca, si acum (spune el) privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, fata de pretul nespus de mare al cunoasterii lui Hristos Isus, Domnul meu." (Ef. 3:18, Fil. 3:8)

In aceasta cunoastere a lui Hristos, exista un "pret nespus de mare" fata de toate celelalte cunoasteri din lume; nu exista nimic mai placut si mai mangaietor, mai insufletitor si inviorator, mai fermecator si mai satisfacator pentru suflet. Numai Hristos este Soarele si Centrul tuturor adevarurilor divine revelate; iar noi nu putem predica nimic altceva, ca fiind obiectul credintei noastre si elementul necesar al mantuirii sufletului nostru, care sa nu se intalneasca in Hristos sau care sa nu faca referire la Hristos, intr-un fel sau altul; numai Hristos este intregul fericirii omului, Soarele care il lumineaza, Medicul care il tamaduieste, Zidul de foc care il apara, Prietenul care il mangaie, Margaritarul care il imbogateste, Chivotul care il sprijina, Stanca ce il sustine in cele mai mari presiuni, "ca un adapost impotriva vantului si ca un loc de scapare impotriva furtunii, ca rauri de apa intr-un loc uscat si ca umbra unei stanci mari intr-un pamant ars de sete" (Isaia 32:2). Numai Hristos este scara dintre pamant si cer, Mijlocitorul dintre Dumnezeu si om, o taina pe care ingerii din ceruri doresc sa o afle, sa o iscodeasca si sa priveasca in ea (1 Pet. 1:12).

Iata un subiect binecuvantat intr-adevar; cine nu s-ar bucura sa-l cerceteze, sa se familiarizeze cu el? "Viata vesnica este aceasta: sa Te cunoasca pe Tine, Singurul Dumnezeu, si pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu." (Ioan 17.3). Veniti deci, haideti sa privim la acest Fiu al neprihanirii; o astfel de privire nu ne poate aduce nici un rau, ci numai bine. Intr-adevar, daca privim lung la soarele natural, ochii nostri pot orbi, iar fetele ni se pot innegri, dar daca privim tinta la Isus, ochii nostri vor fi mai limpezi, iar fetele mai frumoase. Daca "lumina ochiului inveseleste inima " (Prov. 15:30), cu cat mai mult va fi astfel cand avem un obiect atat de binecuvantat la care sa privim? Asa cum Hristos este mai minunat decat lumea intreaga, la fel, aceasta priveliste intrece toate celelalte privelisti; este rezumatul fericirii crestinului, chintesenta indatoririlor evanghelice -- a privi tinta la ISUS.

In text avem actul (de a privi tinta) si obiectul (Isus). In original, actul este foarte energic, aphorontes eis, pe care limba romana nu il exprima in totalitate; a privi tinta semnifica o dezlipire, o intoarcere a ochilor de la un obiect spre altul; sunt doua expresii -- apo si eis -- una semnifica o intoarcere a ochiului de la toate celelalte lucruri, iar cealalta o fixare rapida a ochiului asupra unui astfel de obiect, si numai asupra unuia de acest fel. Asadar, este atat o intoarcere a privirii, cat si o fixare a privirii. Fixare asupra ce? Acesta este obiectul -- o privire tinta la Isus -- un nume care denumeste mila si marinimia lui, asa cum Hristos denumeste slujba si rolul lui.

Nu voi fi atat de curios incat sa intreb de ce este numit Isus, si nu Hristos; presupun ca Persoana este vizata, iar aceasta le implica pe amandoua. Sa observam numai lucrul acesta: ca Isus este cel mai pur nume evanghelic dintre toate celelalte nume -- Isus nu era in dialectul Vechiului Testament; primul loc in care citim ca acest nume este dat lui Hristos este in Matei 1:21: "si-I vei pune numele Isus, pentru ca El va mantui pe poporul Lui de pacatele sale". Unii fac observatia ca acest nume ISUS, I s-a dat de doua ori: o data inainte de moarte -- Matei 1:21, iar apoi pentru totdeauna -- Filipeni 2:10. Primul a fost un anunt al intrarii Sale in legamant cu Dumnezeu pentru a implini legea pentru noi si pentru a muri pentru pacatele noastre; al doilea a fost un anunt al unei persoane atat de meritorie care, pentru smerenia Sa a fost mai inaltata decat a fost orice alta persoana si decat va fi orice alta persoana.

La inceput, Isus a fost numele umil al harului Sau meritat; acum, Isus este numele inaltat al slavei Sale sublime. La inceput, evreii L-au rastignit pe Isus si Numele Lui; iar apostolul s-a indoit ca Isus era adevaratul Isus; dar acum Dumnezeu L-a inviat din morti si "L-a inaltat nespus de mult, si I-a dat Numele care este mai presus de orice nume; pentru ca in Numele lui Isus, sa se plece orice genunchi, al celor din ceruri, de pe pamant si de sub pamant" ( Fil. 2. 9,10). Intentia mea nu este sa insist asupra acestui nume in opozitie cu alte nume ale lui Hristos; El este deseori numit Hristos, Domnul, Mijlocitorul, Fiul lui Dumnezeu si Emanuel; de ce? Isus este toate acestea, Isus este Hristos, caci El este unsul lui Dumnezeu; Isus este Domnul, caci El are stapanire asupra intregii lumi; Isus este Mijlocitorul, caci El este Impaciuitorul dintre Dumnezeu si om; Isus este Fiul lui Dumnezeu, caci El a fost vesnic nascut inaintea tuturor lumilor; Isus este Emanuel, caci a fost intrupat si deci, Dumnezeu cu noi. Numai datorita faptului ca Isus inseamna Mantuitor si ca acest nume i-a fost dat pe aceasta baza: "caci El va mantui pe poporul Lui de pacatele Sale", scopul meu va fi acesta -- de a privi la Isus in special in timp ce savarseste marea lucrare a mantuirii noastre de la inceput la sfarsit. Intr-adevar, aceasta este vestea buna, Evanghelia, privilegiul evanghelic si indatorirea noastra evanghelica -- DE A PRIVI TINTA LA ISUS.

Fragmente

Cand Domnul va arunca multe mii de oameni in iad, pentru ca acolo sa fie chinuiti in veci de veci, lucrul acesta va arata ca Dumnezeu iubeste dreptatea, dar cand Insusi Fiul Lui ia asupra Sa pacatele noastre, iar Dumnezeu nu-L cruta (chiar acesta este cuvantul Scripturii: "El, care n-a crutat nici chiar pe Fiu Sau", Rom.8:32), lucrul acesta, fara indoiala, declara mult mai mult dragostea lui Dumnezeu pentru neprihanire decat daca intreaga lume ar fi fost condamnata. O, suflete, cugeta si minuneaza-te! Isus Hristos a fost solutia si, in Hristos nu numai mila lui Dumnezeu este inaltata, ci si dreptatea Sa. Da, este mult mai inaltata si mult mai slavita in aceasta mantuire decat ar fi putut fi vreodata in condamnarea ta.

Daca Dumnezeu te randuieste la viata vesnica, atunci, in aceasta lume, te randuieste la o viata sfanta, plina de har. Daca nu este sfintire, nu este alegere; daca nu este har, nu este slava. Trebuie sa fii o piatra pretioasa aici inainte ca Dumnezeu sa te ia sus in acea mare zi.

Am auzit unele rationamente blasfemiatoare: "Daca suntem predestinati sa fim mantuiti, putem trai dupa cum poftim, deoarece indiferent cum traim -- niciodata intr-un mod prea pacatos -- oricum vom fi mantuiti." O, ce grozavie! O, ce rationamente diavolesti! Fara indoiala ca acestea vin de la diavol, si nu de la Dumnezeu, nici din Cuvantul Sau. Observati aici una din profunzimile lui Satan: "In lucrurile lumii acesteia, el ispiteste oamenii sa se indoiasca de grija lui Dumnezeu, si sa se increada in totalitate in mijloace; dar in lucrurile ceresti si in chestiunile mantuirii, el ispiteste oamenii sa puna totul pe seama decretelor lui Dumnezeu, a hotararilor lui Dumnezeu, fara sa acorde atentie mijloacelor" (Gal. 3.29). Astfel de oameni ar putea la fel de bine sa spuna: "Domnul a hotarat ca vom trai pana la un anumit timp si, pana atunci, nu vom muri; prin urmare, ce nevoie avem de hrana pentru sanatate, sau de doctori pentru boli?" O, luati seama la aceste rationamente! Decretul lui Dumnezeu nu elimina folosirea mijloacelor, ci le intareste si le confirma.

"Pentru Mine nu este atat de greu sa te aduc in cer si sa-ti mantuiesc sufletul, cat a fost de greu sa-L trimit pe Fiul Meu in lume pentru a fi facut blestem pentru pacat. Dar cand am facut deja o lucrare asa de mare, si cand am fost deja credincios in implinirea acestei promisiuni, ce altceva poti face decat sa crezi in credinciosia Mea de a implini celelalte promisiuni? Daca un om ti-ar datora 1000 de lire si ti-ar plati 999, ai fi sigur ca nu te va insela in partea ramasa. Ei bine, Dumnezeu Si-a platit cei 999, si toata slava cerului este ca o singura unitate in comparatie cu ceea ce a facut deja. Putem asadar, sa credem deplin ca Cel care a facut deja atat de mult pentru noi, nu va lasa putinul ramas nefacut."

Adevaratul motiv pentru care se spun atat de multe despre moartea Lui si atat de putine despre viata Lui, este fie din cauza ca nu intelegem plinatatea vietii Lui, fie din cauza ca suntem firesti si egoisti, tinand mai mult la izbavirea de iad decat la sfintenia pe pamant, tinand mai mult la un beneficiu venit de la Hristos decat la asemanarea cu Hristos.

Oh! Ca Domnul cerului, Creatorul lumii, gloria ingerilor, intelepciunea lui Dumnezeu sa fie pedepsit de dragul meu cu bice si nuiele! Oh, inima, cum ma pot gandi la aceasta fara lacrimi de sange? Oh, bucurie a ingerilor si slava a sfintilor, cine Te-a desfigurat asa? Cine Te-a pangarit cu atatea lovituri sangeroase? In mod cert, nu au fost pacatele Tale, ci ale mele! Dragostea si mila Te-au inconjurat si Te-au facut sa iei asupra Ta o povara atat de grea! Dragostea a fost cauza pentru care mi-ai acordat toate beneficiile Tale, iar mila Te-a miscat sa iei asupra Ta toate mizeriile mele...

Oh, suflete, de ce esti obosit si fara putere fata de acest obiect binecuvantat? Sa doreasca Ahab cu atata intensitate via lui Nabot, sa o doreasca atat de fierbinte incat sa cada la pat? Si sangele lui Hristos nu este oare mai bun decat via lui Nabot? Cum se face, oh, suflete, ca nu esti bolnav in pat de dorinta dupa Isus? Cand David tanjea cu putere dupa Legea lui Dumnezeu, si-a exprimat dorintele prin tanjirea si topirea sufletului sau: "Totdeauna mi se topeste sufletul de dor dupa legile Tale… Imi tanjeste sufletul dupa mantuirea Ta" (Ps. 119:20, 81). Oh, unde sunt aceste tanjiri si topiri? Apostolul exprima taria dorintei prin gemete (2 Cor. 5:2), care este limbajul bolii. Oh, unde sunt aceste gemete dupa moartea lui Hristos? Cand imi aduc aminte de faptul ca moartea lui Hristos este rascumpararea mea si ca ranile lui Hristos sunt balsamul meu, ca loviturile lui Hristos sunt leacurile mele, ca sangele lui Hristos este izvorul meu in care ma pot spala si pot fi curat, cum as putea sa fac altceva decat sa te rog asa: "Sangele Lui sa fie asupra noastra si asupra copiilor nostri"? Oh, sunt nenorocit daca nu am o parte in acest sange! Numai acest sange poate vindeca sufletul meu, numai acest izvor este deschis pentru casa lui David si pentru locuitorii Ierusalimului si numai el imi poate astampara setea. Iar acum ca am vazut izvorul deschis, cum ar trebui sa insetez si sa strig impreuna cu femeia din Samaria: "Da-mi aceasta apa ca sa nu-mi mai fie sete" (Ioan 4:14)!? Dar vai, o spun, o spun, dar oh, de-as putea-o simti! Oh, Isus al meu! De-ai naste in mine dorinte fierbinti, tanjiri vehemente, gemete de negrait, suspine puternice! Oh, de-as fi ca pamantul uscat si insetat care se casca si se despica si se deschide pentru a primi stropi de ploaie! Cand duhul meu este intr-o stare buna, simt unele tanjiri dupa sangele lui Hristos, dar cat de scurte sunt acestea! Cat de nevrednice de lucrurile dupa care tanjesc! Vino, Doamne, aprinde-ma in dorinte fierbinti, arzande si apoi, da-mi lucrul dorit!

Daca in mine este vreo scanteie de dragoste fata de Hristos sau vreo asemanare cu Hristos sau, daca vreau ca Hristos sa poarte iubire, dragoste, consideratie, respect fata de mine, aceasta m-ar obliga negresit sa detest pacatul, sa-l lepad de la mine, sa-l starpesc, sa-l abandonez si sa-mi scap inima de el. Adevarul este ca nu pot da o dovada mai mare a iubirii mele sincere, a devotiunii mele totale, a respectului, conformitatii, asemanarii, a simpatiei mele cu si fata de Hristos decat folosindu-ma de toata violenta, de toata severitatea sfanta impotriva pacatului, numai de dragul Lui.

Oh, valoarea, excelenta mortii lui Hristos!! -- Multi au tendinta sa se planga: "Oh, murdaria pacatelor mele! Oh, ofensele si rautatea nelegiuirilor mele! Nu ma tulbura atat de mult mizeria mea, sau nimicirea mea, cat faptul ca Dumnezeu este indignat!" Suflet dulce! Intoarce-ti ochii aici! Cu siguranta, aceasta moarte a lui Hristos Il satisface pe Dumnezeu mult mai mult decat L-ar putea supara toate pacatele tale; jertfa lui Hristos emana o mireasma mai puternica decat scarbosenia emanata de toate pacatele tale. Excelenta mortii lui Hristos de a face pe un om neprihanit depaseste nespus de mult murdaria pacatului care face pe un om pacatos. Vino atunci si apropie-te de Hristos!

Motivul pentru care atat de multa predicare este zadarnica intre noi, motivul pentru care aceia care marturisesc o credinta trec de la o predica la alta si nu obosesc niciodata sa tot auda, sa citeasca, si in cuida tuturor acestora, sufletele lor sunt tot lihnite si ofilite, este ca nu mediteaza. De aceea i-a poruncit Dumnezeu lui Iosua: "Cartea aceasta a legii sa nu se departeze de gura ta: cugeta asupra ei zi si noapte".

Daca Hristos este absent, este noapte pretutindeni, dar daca Hristos Se arata, El transforma totul intr-o zi luminoasa. Nu exista nici o durere ca aceea care sesizeaza pierderea lui Hristos si de aceea, in iad aceasta este socotita ca fiind cea mai mare durere. Sa Il pierzi pe Dumnezeu si sa Il pierzi pe Isus Hristos este un mai mare chin (spun teologii) decat sa induri toate acele biciuiri de foc, toate acele flacari care nu se sting, acel frig insuportabil, acea duhoare oribila; si pe de alta parte, in cer nu exista nici o bucurie ca cea care simte prezenta lui Hristos: "In prezenta Ta este plinatate de bucurie si la dreapta Ta sunt desfatari vesnice" (Ps. 16:11). As prefera mai degraba sa fiu in iad cu Hristos (a spus cineva) decat in cer fara Hristos. Aceasta este culmea bucuriilor cerului, chintesenta slavei, cea mai inalta fericire a sfintilor.

Daca Il iubesc pe Hristos, nu pot sa nu tanjesc dupa comuniune si partasie cu Hristos. "Oriunde ai fi, Mantuitorule binecuvantat, nu mi da alta fericire decat fericirea de a fi cu Tine. Daca esti pe pamant, as calatori zi si noapte ca sa vin la Tine; daca esti pe mare, as inota impreuna cu Petru spre Tine; daca mergi calare in semn de victorie, Ti-as canta 'Osana'; si daca esti in slava, cat as fi de fericit sa Te privesc!..." (spunea Augustin).

"Ucenicul pe care-l iubea Isus a zis lui Petru: 'Este Domnul!'" Ioan are privirea cea mai agera dintre toti, el se gandeste la miracol si la cel ce a savarsit miracolul si trage imediat concluzia: "Este Domnul!" Ah, suflete, cugeta la misterul acestei descoperiri! Daca se converteste vreodata un suflet si se intoarce acasa la Hristos, atunci, "este Domnul"! Dar, ah, unde este Domnul de am pierdut de atata timp prezenta Lui care aduce convertiri? Oh, de-am avea o aratare a lui Isus Hristos! Pana atunci, putem predica pana cand ne dam duhul, dar nu vom realiza nimic! Chiar daca facem tot ce putem, sufletele tot vor merge in iad daca Domnul nu-i opreste brusc din goana lor; pastorii nu pot face altceva decat sa spuna ca oamenii pot fi mantuiti asa si asa. Si asa si asa vor fi oamenii condamnati: "cine crede in Fiul are viata vesnica, dar cine nu crede in Fiul nu va vedea viata" (Ioan 3:36). Dupa ce predicatorii spun tot ce au de spus, numai Dumnezeu este Acela care trebuie sa dea binecuvantarea. Oh, ce este predicarea fara prezenta lui Hristos? Auzind de faptele vitejesti ale sabiei lui Scanderbeg, cineva a trimis sa-i fie adusa aceasta sabie; si cand a vazut-o, a spus: "Este aceasta sabia care a facut asemenea ispravi mari? Cu ce se deosebeste sabia asta de oricare alta?" "Oh (a spus Scanderbeg), eu ti-am trimis sabia mea, nu bratul meu care a manuit-o!" Tot astfel predicatorii pot folosi sabia Duhului, Cuvantul lui Dumnezeu, dar daca bratul Duhului nu ii insoteste, o pot invarti in fiecare Sabat aproape fara nici un rezultat.

Vai! Se apropie cu repeziciune vremea cand intreaga lume va fi topita si cand Dumnezeu va fi "totul in toate". Aici este fericirea sfintilor: sa-L aiba pe Dumnezeu in mod direct, sa-L aiba pe Dumnezeu in mod deplin si sa-L aiba numai pe Dumnezeu. Sa nu se pregateasca oare sfintii pentru o asemenea stare? Tu, cel care ai lumea, foloseste-te de ea ca si cum n-ar fi, caci chipul lumii acesteia trece (1 Cor. 7:31). Iar tu, cel care ai putin de-a face cu lumea, imbunatateste-ti starea; cu siguranta ca este vina ta daca nu ai mai mult de-a face cu Dumnezeu, de vreme ce exista prea putine alte lucruri care sa-ti absoarba inima. Dumnezeu poate locui si umbla in inimile voastre fara tulburare; "nu-mi da nici saracie, nici bogatii" (spune inteleptul intr-o situatie) -- o conditie de mijloc este mai capabila sa ne aduca fericire, decat aceea care ne incarca excesiv cu lucruri exterioare; in timp ce altii isi calculeaza profitul, tu poti spune impreuna cu David: "Cat de scumpe mi se par gandurile Tale, Dumnezeule, si cat de mare este numarul lor!" (Ps. 139:17). In timp ce altii isi inainteaza procesele la tribunal, tu poti inainta tot ceea ce ai la un tron de har; si in timp ce altii isi numara turmele si cirezile, tu poti folosi aritmetica pentru a-ti numara zilele; in timp ce altii nu pot scapa din ghearele lumii, tu du-te in imbratisarile Dumnezeului tau. Oh, scopul acestora este sa va pregateasca pentru desfatari mai depline si mai depline in Dumnezeu. Dumnezeu va fi "totul in toate", si aceasta este culmea fericirii cerului. Cu siguranta, cu cat ai mai putin din lumea aceasta, cu atat ai mai mult din fericirea cerului, chiar aici pe pamant (si aceasta se poate imbunatati); caci ce este fericirea cerului daca nu desfatarea numai in Dumnezeu? Crestini! Daca simtiti vreo inclinatie, vreo tanjire, vreo dorinta ascunsa dupa lumea aceasta, dati-mi voie sa va spun ca nu veti fi niciodata fericiti pana cand nu veti fi pierdut totul, pana cand nu veti mai avea prieteni, sau averi, ci numai desfatarea in Dumnezeu! Cand totul se va sfarsi, cand lumea aceasta va fi un nimic, cand resursele vor inceta atat pentru trup, cat si pentru suflet, si cand Hristos Isi va sfarsi slujba de mijlocire, iar Fiul Se va supune Tatalui Sau, atunci Dumnezeu va fi "totul in tot".

Daca as mai avea un singur mesaj de rostit lumii acesteia, ar fi urmatorul: Oh, fie ca toate duhurile sa fie absorbite de Hristos! Haideti sa nu ne ocupam singuri prea mult cu jucarii, sau cu nimicuri, cu lucruri comune sau josnice, ci sa privim la Isus. Cu siguranta, Hristos este de ajuns sa ne umple gandurile, tanjirile, nadejdile, iubirile, bucuriile, sau orice este inlauntrul nostru sau in afara noastra. Numai Hristos cuprinde circumferinta intregii noastre fericiri; Hristos este perla ascunsa in ogorul intins al Cuvantului lui Dumnezeu; Hristos este tinta intregii Scripturi; toate lucrurile si persoanele din lumea veche au fost prefigurari ale Lui, toti prorocii L-au prevestit pe El; intreaga dragoste a lui Dumnezeu trece prin El, toate darurile si harurile (roadele) Duhului curg din El, ochii lui Dumnezeu sunt concentrati asupra Lui si toate planurile Lui, atat din cer, cat si de pe pamant, se intalnesc in El. Marele plan al lui Dumnezeu este acesta: "spre a-Si uni iarasi intr unul in Hristos, toate lucrurile: cele din ceruri si cele de pe pamant" (Ef. 1:10).

Editie cusuta, cu coperti tari

Despre Isaac Ambrose

A fost un cleric prezbiterian foarte invatat si evlavios, nascut in 1591, dar de obarsie necunoscuta. Cu toate acestea, se pare ca nu a fost educat intr-un mod strict, iar biografii lui spun ca a studiat clasicii si Scrisorile Frumoase cu multa atentie. Avea abilitati in fiecare ramura a teologiei si era familiarizat in mod deosebit cu antichitatile ebraice si cu scrierile Parintilor. In timpul Parlamentului cel lung al lui Cromwell s-a stabilit in Preston, Lancashire si de acolo, in Garstrang; dupa mult timp a fost expulzat prin actul uniformitatii din 1662. Si-a petrecut tot restul vietii revizuindu-si publicatiile anterioare si scriind altele noi. A fost unul dintre preotii care s-au opus greselilor antinomistilor care erau foarte raspandite in vremea lui.

Edmund Calamy, care a scris The Nonconformist Memorial (Memoriile nonconformistilor), il descrie astfel:

A fost un om de o reala valoare, de o evlavie distinsa, a avut o viata exemplara atat ca slujitor, cat si ca si crestin, incat este foarte regretabil faptul ca lumea nu beneficiaza de niste amintiri specifice referitoare la el, scrise de o mana capabila [sau ca aceia care au trait in vremea sa nu au adunat si nu au pastrat o relatare despre diferitele incidente care i-au marcat viata, despre sarguinta sa neobosita in scrierea diferitelor lucrari, despre felul sau de viata, despre familia lui, tovarasii lui, despre providenta lui Dumnezeu care i-a purtat de grija atunci cand de dragul constiintei, a renuntat la perspectivele de imbogatire, ba chiar a renuntat la unele mijloace de trai.]

Un lucru specific lui merita mentionat aici. Obiceiul sau era ca, odata pe an, timp de o luna, sa se retraga intr-o coliba mica din padure si, evitand orice conversatie cu oamenii, sa se dedice contemplarii divine, rugaciunii si meditatiei. Este foarte posibil ca, tocmai aceasta practica, sa-l fi facut potrivit pentru slujirile sale sacre din tot restul anului. Ultima parte a vietii sale, a trait-o in Preston, iar atunci cand i se apropia sfarsitul, a fost foarte constient de aceasta. Luandu-si la revedere cu solemnitatea obisnuita de la multi din prietenii sai din afara casei, de parca prevedea ca nu ii va mai vedea, a ajuns acasa si a pus toate lucrurile in ordine. Cand unii din ascultatorii sai au venit din Garstang ca sa-l viziteze, el a discutat liber cu ei despre lucrurile lui Dumnezeu, le-a dat sfaturi bune, le-a spus ca era pregatit ca Domnul lui sa il cheme si ca terminase tot ceea ce isi propusese sa scrie, caci in noaptea de dinainte trimisese la tipografie lucrarea sa intitulata Ministration of, and Communion with Angels (Slujba si comuniunea cu ingerii). Si-a insotit prietenii pana la usa si dupa ce acestia au urcat pe cai, s-a intors si s a inchis in camera lui, locul in care se retragea de obicei pentru rugaciune si meditatie. Deoarece celor din casa li s-a parut ca statea prea mult, ei au deschis usa si l-au gasit stingandu-se din viata. Lucrul acesta s-a intamplat in 1664, la varsta de 72 de ani. A fost sfant in timpul vietii, fericit in moarte si onorat de Dumnezeu si de toti oamenii buni.

CUPRINS

CAPITOLUL I

Prefaţa, împărţirea şi cuvintele de deschidere... 19

CAPITOLUL II

Secţiunea I - îndatorirea de a ne întoarce privirea de la toate celelalte lucruri bune si rele ...21

Secţiunca II - Un îndemn de a ne întoarce privirile de la toate celelalte lucruri ...27

Secţiunea III - îndrumări care să ne ajute sâ ne întoarcem privirile de la toate celelalte lucruri... 29

CAPITOLUL III

Secţiunea I - 0 explicaţie a actului şi a obiectului ... 32

Secţiunea II - Doctrina principală şi confirmarea ei... 35

Secţiunea III - Mustrare ... 37

Secţiunea IV - Indemn... 41

Secţiunea V - Lipsurile noastre în cazul neglijării... 43

Secţiunea VI - Bogăţiile noastre în cazul în care suntem implicaţi activ în această îndatorire ...48

Secţiunea VII - Mai multe motive care să ne încurajeze în această lucrare ... 51

Secţiunea VIII - Îndrumări ...57


Privind țintă la Isus înainte de întemeierea lumii

CAPITOLUL I

Secţiunea I - Despre obârşia veșnică a lui Isus ... 61

Secţiunea II - Despre alegerea noastră în Hristos înainte de întemeierea lumii... 66

Secţiunea III - Despre marele tratat din vesnicie dintre Dumnezeu si Hristos de a mantui suflete... 69

Secţiunea IV - Planul... 71

Secţiunea V- Sfatul...72

Secţiunea VI - Ştiinţa mai dinainte... 76

Secţiunea VII - Hotărârea ...79

Secţiunea VIII - Decretul ...81

Secţiunea IX -Legâmântul ...83

CAPITOLUL II

Secţiunea I - Să-L cunoaştem pe Isus în timp ce sâvârşeşte măreaţa lucrare a mântuirii noastre, în acea veşnicie .,. 88

Secţiunea II - Să cugetăm la Isus în această privinţă ... 90

Secţiunea III - Să tânjim după Isus în aceastâ privință ... 103

Secţiunea IV - Să nădăjduim în Isus în această privință ...106

Secţiunea V - Să credem în Isus în această privință ... 110

Secţiunea VI - Sâ-L iubim pe Isus în această privinţă ...115

Secţiunea VII - Să ne bucurăm de Isus în această privință ... 118

Secţiunea VIII - Sâ-L chemăm pe Isus în această privinţă ... 119

Secţiunea IX - Sâ nc asemănâm cu Isus în această privinţă... 120


Privind ţintă la Isus de la creație până la prima Sa venire

CAPITOLUL I

Secţiunea I - Dcspre Hristos promis pas cu pas ... 125

Secţiunea II- Despre legâmântul promisiunii aşa cum a fast aratat lui Adam... 128

Secţiunea III - Despre legâmântul promisiunii asa cum a fost aratat lui Avraam ,..137

Secţiunea IV - Despre legâmântul promisiunii aşa cum a fost arătat lui Moise .„ 148

Secţiunea V- Despre legământul promisiunii aşa cum a fost aratat lui David ... 164

Secţiunea VI - Despre legâmântul promisiunii aşa cum a fost arătat lui Israel în preajma perioadei de captivitate ... 171

CAPITOLUL II

Secţiunea I - Sâ-L cunoaştem pe Isus în timp ce sâvârşeşte mâreaţa lucrare a mântuirii noastre, de la creaţie pânâ la prima Sa venire ... 186

Sectiunea II - Sâ cugetâm la Isus în această privinţă ...187

Secţiunea III - Să tânjim dupâ Isus în această privinţâ ...198

Secţiunea IV - Sâ nâdăjduim în Isus în aceastâ privinţâ ...205

Secţiunea V - Sâ crcdem în Isus în această privinţă ... 209

Secţiunea VI - Să-L iubim pe Isus în această privinţă ...215

Şecţiunea VII - Sâ ne bucurâm în Isus în această privinţă ... 220

Secţiunea VIII - Să-L chemăm pe Isus în această privință ... 223

Secţiunea IX - Sâ ne asemânăm cu Isus în această privinţă... 226

Secţiunea I Secțiunea II  Secţiunea III  Secţiunea IV  Secţiunea V



Privind ţintă la Isus în naşterea Sa

CAPITOLUL I

Secţiunea I - Despre vestirea lui Hristos ... 237

Secțiunea II - Despre zâmislirea lui Hristos ... 241

Secţiunea III - Despre dualitatea naturilor în Hristos ... 246

Secţiunea IV - Despre distincţia dintre cele douâ naturi ale lui Hristos ... 249

Secţiunea V - Despre unitatea celor două naturi ale lui Hristos în una și aceeași Persoană ... 251

Secţiunea VI - Despre naşterea lui Hristos ...266

Secţiunea Vll - Despre câteva lucruri care s-au petrecut drept urmare a nașterii lui Hristos... 277

CAPITOLUL II

Secțiunea l - Să-L cunoaștem pe Isus în timp ce sâvârşeşte măreaţa lucrare a mântuirii noastre în nașterea Sa ... 282

Secțiunea ll - Să cugetăm la Isus în această privință ... 283

Secțiunea lll - Să tânjim după Isus în această privință ... 290

Secțiunea lV - Să nădăjduim în Isus în această privință ... 292

Secțiunea V - Să credem în Isus în această privință ... 298

Secțiunea Vl - Să-L iubim pe Isus în această privință ... 307

Secțiunea Vll - Să ne bucurăm în Isus în această privință ... 311

Secțiunea Vlll - Chemându-L pe Isus în această privință ... 316

Secțiunea lX - Să ne asemănăm cu Isus în această privință ... 317



Privind ţintă la Isus în viaţa Sa

CAPITOLUL I

Secțiunea I - Despre începutul Evangheliei ... 329

Secțiunea II - Despre propovăduirea lui loan Botezătorul ... 331

Secțiunea III - Despre botezul lui Isus... 334

Secțiunea IV - Despre ispitirea şi postul lui Hristos ... 340

Secțiunea V - Despre prima manifestare a lui Hristos... 352

Secțiunea VI - Despre Hristos alungând cu biciul cumpărătorii şi vânzătorii afară din templu ... 356

CAPITOLUL II

Secţiunea I - Despre al doilea an al slujirii lui Hristos şi despre acţiunile Lui sâvârşite în timpul acestui an, în general... 361

Secțiunea II - Despre predicile lui Hristos din anul acesta ...362

Secţiunea III - Despre slujba profetică a lui Hristos ... 364

Secţiunea IV - Despre minunile lui Hristos... 368

CAPITOLUL III

Secţiunea I - Despre al treilea an al slujirii lui Hristos şi despre acţiunile Lui din acel an, în general... 376

Secţiunea II - Despre rânduirea apostolilor de câtre Hristos ...376

Secţiunea III - Despre Hristos primind păcătoșii ... 381

Secţiunea IV - Desprejugul uşor al lui Hristos şi sarcina Lui neîmpovârâtoare... 391

CAPITOLUL IV

Secţiunea I - Despre al patrulea an al slujirii lui Hristos şi despre acţiunile lui din acel an, în general... 405

Secţiunea II - Despre distincţiile sau nenumăratele împărţiri ale neprihănirii lui Hristos... 405

Secţiunea III - Despre sfinţenia naturii lui Hristos ... 406

Secţiunea IV - Despre sfinţenia vieţii lui Hristos ... 408

Secţiunea V - Despre rnarea controversă: nu suntem noi justificaţi doar de neprihănirea pasivă a lui Hristos, fără nicio consideratie data neprihănirii lui Hristos care este fie inerentă Lui, fie sâvârşită de El? ... 412

CAPITOLUL V

Secţiunea I - Sâ-Lcunoaştem pe Isus în timp ce săvârşeşte mâreaţa lucrare a mântuirii

Secțiunea II - Să cugetăm la Isus în această privinţă... 418

Secţiunea III - Sâ tânjim după Isus în această privinţă... 430

Secţiunea IV -Să nădăjduim în Isus în această privință ... 434

Secţiunea V- Să credem în Isus în această privinţă... 440

Secțiunea Vl - Să-L iubim pe Isus în această privință ... 447

Secțiunea Vl - Să ne bucurăm în Isus în această privință  ...

Secțiunea Vlll - Să-L chemăm pe Isus în această privință ... 455

Sectiunea IX - Să ne asemănăm cu Isus în această privință  ... 456



Privind ţintă la Isus în moartea Sa

CAPITOLUL I

Secțiunea I - Despre ziua suferințelor lui Hristos împărţită în părţi şi ore ... 475

Secțiunea II - Despre pârâul peste care a trecut Hristos ...478

Secțiunea III ~ Despre grădina în care a intrat Hristos ... 483

Secțiunea IV - Despre rugăciunea pe care a făcut-o Hristos acolo,.. 485

Secțiunea V - Despre durerile si agonia pe care le-a suferit Hristos acolo ... 490

Secțiunea VI ~ Despre trădarea lui luda, arestarea , legarea si ducerea lui Hristos la Ana... 494

Secțiunea VII - Despre corectarea şi osândirea lui Hristos, cu apendicele acestora... 500

CAPITOLUL II

Secțiunea I - Despre acuzarea lui Hristos şi sfârşitul înspâimântâtor al lui luda... 510

Secţiunea II - Dcspre trimiterea lui Hristos la Irod şi ceea ce s-a întâmplat aici ... 514

Secțiunea III - Despre compararea lui Hristos cu Baraba si despre întrebarea dezbătută între Pilat şi iudei... 519

Secţiunea IV - Despre Hristos dezbrăcat , biciuit, îmbrăcat în stacojiu şi încoronat cu spini... 523

Secţiunea V - Despre Hristos adus şi osândit... 530

Secţiunea VI - Desprc răstignirea lui Hristos şi consecinţele ei ... 534

Secţiunea VII - Despre lucrurile care s-au întâmplat ca urmare a râstignirii lui Hristos ... 540

CAPITOLUL III

Secţiunea I - Să-L cunoaştem pe Isus în timp ce săvârşeşte mâreata lucrare a mântuirii noastre, în moartea Sa... 542

Secțiunea II - Să cugetăm la Isus îh aceastâ privinţă ... 543

Secţiunea III - Să tânjim după Isus în această privinţă ...552

Secţiunea IV - Să nădăjduim în Isus în această privintă ... 558

Secțiunea V - Să credem în Isus în această privinţă ... 567

Secţiunea VI - Să-L iubim pe Isus în această privinţă ... 577

Secţiunea VII - Să ne bucurăm în Isus în această privinţă ... 581

Secţiunea VIII - Sâ-L chemâm pe Isus în această privinţă ... 585

Secţiunea IX - Să ne asemănăm cu Isus în această privinţă ... 586



Privind ţintă la Isus în învierea Sa

CAPITOLUL I

Secţiunea I - Despre timpul învierii lui Hristos ... 603

Secţiunea II - Despre motivele învierii lui Hristos ... 606

Secţiunea III - Despre felul învierii lui Hristos ... 609

Secţiunea IV - Despre dovezile învierii lui Hristos ... 615

Secțiunea V - Despre arătarea lui Hristos înaintea Mariei Magdalena ... 620

Secțiunea VI - Despre arătarea lui Hristos înaintea celor zece ucenici ai Săi ... 638

Secţiunea VII - Despre arâtarea lui Hristos înaintea tuturor apostolilor Săi ... 646

Secțiunea VIII - Despre arătarea lui Hristos înaintea unora dintre apostolii Săi la Marea Tiberiadei... 657


CAPITOLUL II

Secțiunea I - Să-L cunoaștem pe Isus in timp ce sâvârşeşte măreaţa lucrare a mântuirii noastre , în învierea Sa ... 659

Secțiunea II - Să cugetăm la Isus în această privinţă .„ 660

Secțiunea III - Să tânjim după Isus în aceastâ privinţă ... 670

Secțiunea IV - Să nâdâjduim în Isus în această privinţă ... 675

Secțiunea V - Să credem în Isus în această privinţă ... 685

Secțiunea VI - Să-L iubim pc Isus în această privinţă ... 692

Secțiunea VII - Să ne bucurăm în Isus în această privinţă ... 696

Secțiunea VIII - Să-L chemăm pe Isus în această privinţă ...699

Secțiunea IX - Să ne asemănăm cu Isus în această privinţă ... 701



Privind ţintă la Isus în înălțarea Sa

CAPITOLUL I

Secţiunea I - Despre înălţarea lui Hristos si despre felul în care S-a înălţat... 715

Secţiunea II - Despre locul în care S-a înălţat... 718

Secţiunea III - Despre motivele pentru care S-a înâlţat... 719

Secţiunea IV - Despre dreapta lui Dumnezeu şi şederea lui Hristos acolo ... 723

Secţiunea V - Despre cele douâ naturi în care Hristos şade la dreapta lui Dumnezeu ... 726 Secţiunea VI - Despre motivele pentru care Hristos şade la dreapta lui Dumnezeu ... 728

Secţiunea VII - Despre timpul când a fost trimis Duhul Sfânt... 733

Secţiunea VIII - Despre persoanele cârora le-a fost trimis Duhul Sfânt... 735

Secţiunea IX - Despre felul în care a fost trimis Duhul Sfânt... 736

Secţiunea X - Despre mâsura în care a fost dat Duhul Sfant... 741

Secţiunea XI - Despre motivele pentru care a fost trimis Duhul Sfânt... 743

CAPITOLUL II

Secţiunea I - Să-L cunoaştem pe Isus în timp ce sâvârşeşte măreaţa lucrare a mântuirii noastre, în înălţare, şederea Sa şi în trimiterea Duhului Sfânt ... 757

Secțiunea II - Sâ cugetăm la Isus în această privință ... 758

Secţiunea III - Să tânjim după Isus în această privinţă ... 764

Secţiunea IV - Să nâdăjduim în Isus în aceastâ privință ...768

Secţiunea V - Să credem în Isus în această privinţă ... 779

Secţiunea VI - Să-L iubim pe Isus în această privință ...789

Secţiunea VII - Să ne bucurâm în Isus în aceastâ privinţă ... 794

Secțiunea VIII - Să-L chemăm pe Isus în aceastâ privinţă ... 798

Secţiunea IX - Să ne asemănăm cu Isus în această privinţă ... 799



Privind ţintă la Isus în mijlocirea Sa

CAPITOLUL I

Secţiunea l - Ce este mijlocirea lui Hristos? ... 807

Secţiunea II - Conform cărei naturi mijloceşte Hristos? ... 809

Secțiunea III - Către cine este îndreptată mijlocirea lui Hristos? ... 810

Secţiunea IV - Pentru cine se face aceastâ mijlocire? ... 811

Secţiunea V - Ce asemânare există între mijlocirile lui Hristos şi mijlocirile marilor preoţi din vechime... 812

Secţiunea VI -Care cste diferenţa dintre mijlocirea lui Hristos si mijlocirile marilor preoti din vechime... 815

Secţiunea VII - Care sunt însuşirile acestei mijlociri a lui Isus Hristos? ... 817


Secțiunea VIII - în cc'conslâ mijlocirca lui Hrislos? ... 819

Secțiunea IX - Cât de puternică și eficientă este mijlocirea lui Hristos înaintea lui Dumnezeu , Tatăl Său ... 829

Secțiunea X - Dcsprc motivele mijlocirii lui Hristos ... 836

CAPITOLUL II

Secțiunea I - Să-L cunoaștem pe Isus în timp ce săvârşeşte mâreaţa lucrare a mântuirii noastre , în mijlocirea Sa ... 840

Secțiunea II - Să cugetăm la Isus în această privinţă ...841

Secțiunea III - Să tânjim după Isus în această privință ... 846

Secțiunea IV - Să nădăjduim în Isus în această privinţă ...850

Secțiunea V - Să credem în Isus în această privinţă ... 855

Secțiunea VI - Să-L iubim pe Isus în această privinţă ...861

Secțiunea VII - Să ne bucurăm în Isus îa această privinţă ... 866

Secţiunea VIII - Să ne rugăm şi să-L lăudăm pe Isus în această privinţă... 869

Secțiunea IX - Să ne asemănăm cu Isus în această privinţă ... 870



Privind ţintă la Isus în a doua Sa venire

CAPITOLUL I

Secțiunea I - Despre Hristos pregătindu-Se pentru judecată ... 879

Secţiunea II - Despre Hristos venind pentru judecată ... 884

Secţiunea III - Despre Hristos chemându-i pe cei aleşi să vină la judecată ... 888

Secţiunea IV - Despre Hristos şi sfinţii Lui întâlnindu-Se în ziua judecăţii ... 896

Secţiunea V - Despre Hristos judecând şi dându-le sentinţa sfinţilor ... 901

Sectiunea VI - Despre Hristos şi sfinţii judecând restul lumii... 907

Secţiunea VII - Despre Hristos şi sfinţii Lui suindu-se la cer şi despre sfârşitul acestei lumi... 927

Sectiunea VIII - Despre Hristos predându-I şi dându-I împărăția lui Dumnezeu Tatăl ... 932

Secţiunea lX - Despre supunerea lui Hristos faţă de Tatal Său , ca Dumnezeu sâ fie totul în toţi... 937

Secţiunea X - Despre Hristos (în ciuda celor de mai sus) fiind totul în toate pentru sfinţii Lui binecuvântaţi, mântuiţi şi răscumpărați , pentru toată veşnicia... 942

CAPITOLUL II

Secţiunea I - Să-L cunoaştem pe Isus în timp ce sâvârşeşte măreaţa lucrare a mântuirii noastre, în a doua Sa venire... 955

Secţiunea II - Să cugetăm la Isus în această privinţă ...956

Secţiunea III - Să tânjim după Isus în această privinţă ... 964

Secţiunea IV - Să nădăjduim în Isus în această privinţă ...969

Secţiunea V - Să credem în Isus în această privinţă ... 978

Secţiunea VI - Să-L iubim pe Isus în această privinţă ...988

Secţiunea VII - Să ne bucurăm în Isus în această privinţă ... 992

Secţiunea VIII - Să-L chemăm pe Isus în această privinţă ...995

Secțiunea IX - Să ne asemănăm cu Isus în această privinţă ... 996

Concluzie... 1005

Vezi mai mult

Informatii suplimentare

Informatii suplimentare

Cod 22472
Autor Isaac Ambrose
Editura Nu
Nr. pagini 1009
Dimensiuni 16 x 23,5 cm
Anul publicarii Nu
Seria Nu
Volum Nu
Colectie Nu
Editia Nu
Coperta Nu
Legare Nu
Limba Nu
ISBN Nu

Comentarii

Comentarii (3)

Comentariu de Manuela
Evaluare
O carte excelenta, complexa.. numai despre Isus. Foarte valoaroasa! (Postat pe 17.05.2013)
Comentariu de supaplecs
Evaluare
1000 pag ? poate cineva sa puna sa vedem cuprinsul ? multumesc anticipat (Postat pe 20.02.2011)
Comentariu de mihai
Evaluare
prefer mai mult audio carti (Postat pe 02.02.2011)

Scrie propriul tau comentariu.

Numai utilizatorii inregistrati pot evalua si scrie comentarii. Pentru a evalua si comenta, te rugam sa te autentifici sau sa-ti creezi cont.