Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste

Si El le-a zis: Voua va este dat sa cunoasteti tainele imparatiei lui Dumnezeu, dar celor din afara toate li se fac in parabole. (Marcu)

Exista intrebari carora li se poate raspunde prompt si pertinent. De la cele ale experientei curente (Ce numar porti la pantofi?), pana la cele ale expertizei stiintifice (Ce este legea gravitatiei?). Exista si intrebari, cele ale primei copilarii, care par simple, sau suprarealiste, dar al caror raspuns solicita mai curand talentul metafizic sau fantezia: De ce are mana cinci degete?, Cine a inventat somnul? Exista, in sfarsit, intrebarile "mari", intrebarile ultimative, carora imi place sa le spun "rusesti", caci fac substanta multor insomnii dostoievskiene: Ce este fericirea?, De ce exista raul?, Care e sensul vietii?
Pentru astfel de intrebari, nu poti sa propui un raspuns geometric, ci o analogie, o metafora, un "ocolis" transfigurator. E cea mai adecvata solutie. Singura. In loc sa spui, savant: "uite cum stau lucrurile!", spui: "hai mai bine sa-ti spun o poveste".
In cartea de fata, va fi vorba despre povestile spuse de Iisus, in efortul Lui de a-i familiariza pe cei din jur cu metabolismul imparatiei Sale. Sarcina pe care si-o asuma e imposibila, asadar e pe masura divinitatii Sale: are de vorbit despre lucruri inevidente, are de oferit ajutor, fara sa cada in reteta si abuz doctrinar, si are de dat nu doar materie de reflectie, ci si motivatie de viata, suport existential. (Andrei PLESU)

Cuprins

Cuvant inainte

INTRODUCERE
Adevarul ca poveste

I. "DE CE LE VORBESTI IN PARABOLE?"
1. Un "scandal teologic"?
2. Inevidenta luminoasa
Faclia sub obroc
Cetatea de pe munte
3. Parabola semanatorului sau despre receptivitatea deviata
4. Obnubilarile spiritului critic si pierderea "filialitatii". Parabola copiilor din piete
5. Opacitatea agresiva si pierderea "mostenirii". Parabola lucratorilor nevrednici ai viei
6. Asteptarea ca forma a receptivitatii
Slujitorul credincios si intelept
Slugile veghetoare
Portarul
Furul
Cele zece fecioare
Samanta care creste singura
7. Despre indrazneala si perseverenta
Prietenul de la miezul noptii
Judecatorul nedrept si vaduva staruitoare
8. Creativitatea si riscul asumat ca forme ale receptivitatii
Talantii
9. "Cruzimea" si receptivitatea lui lisus
Nunta fiului de imparat
Cina cea mare

II. PARABOLA CA SUBMINARE A IDEOLOGICULUI
1. Fapta si contemplativitate din perspectiva parabolelor
Casa zidita pe stanca
Turnul si imparatul la razboi
Cei doi fii
2. Misterul usilor inchis-deschise
3. Trei feluri de risipa
Fiul risipitor
4. Iconomul nedrept si inteligenta salvatoare

INCHEIERE
Critica ratiunii exegetice
Sugestii bibliografice
Indice al parabolelor lui lisus