...Sa ucizi o pasare cantatoare

Un roman publicat acum o jumatate de secol, dar mai actual ca niciodata, devenit reper cultural in Statele Unite ale Americii si vindut in peste zece milioane de exemplare. Premiul Pulitzer pentru Harper Lee, trei Oscaruri si doua Globuri de Aur pentru ecranizarea lui Robert Mulligan, cu Gregory Peck in rolul lui Atticus Finch.

"...Sa ucizi o pasare cintatoare" este un roman brutal si onest, abordind cu curaj o problematica mereu de interes : rasismul, conflictele sociale si pierderea inocentei copilariei, totul filtrat prin ochii unei fetite, Scout Finch, martora la intimplarile dramatice declansate intr-un mic orasel sudist atunci cind un barbat de culoare este acuzat ca a violat o femeie alba. Tatal naratoarei, Atticus, desemnat ca avocat al apararii, trebuie sa tina piept unor prejudecati pina atunci latente si, din acest mo ment, Scout si fratele ei, Jem, sint atrasi intr-o succesiune rapida de evenimente care le depasesc intelegerea. Pe timpul procesului, oraselul decade treptat in grotesc si violenta, insa exista oameni care nu se lasa contaminati de setea de linsaj generala, iar Atticus Finch ramine reperul moral care ii ofera lui Scout, si totodata cititorilor, un punct de vedere empatic si echilibrat.

"Multi dintre fanii ei sint convinsi ca Harper Lee, autoarea unui roman devenit aproape instantaneu o opera clasica a literaturii americane, a incetat de mult din viata. Cartea ei avind ca subiect conflictele rasiale din Sudul Statelor Unite, distinsa cu Premiul Pulitzer in 1960, ramine unul dintre marile succese literare ale ultimei jumatati de secol, iar autoarea insasi este un personaj cheie in recent lansatul film Capote, care a readus-o in lumina reflectoarelor. Dar, in ciuda faimei de care se bucura, Harper Lee a disparut din viata publica de mai bine de patru decenii, urmind exemplul altor pustnici ca J. D. Salinger sau Thomas Pynchon, retrasi din lume pentru a evita efectele secundare ale celebritatii."

-- The Observer

"Tot ce-mi doream era sa existe cineva caruia cartea mea sa-i placa indeajuns incit sa ma incurajeze sa merg mai departe… Nu aveam mari sperante, dar m-am pomenit coplesita de onoruri, iar acesta a fost, intr-un fel, un lucru la fel de inspaimintator ca executia rapida la care ma asteptam."

-- Harper Lee)

"«...Sa ucizi o pasare cintatoare» face parte dintre cartile singulare ce se adreseaza copiilor de toate virstele, nu stiu daca ele alcatuiesc o duzina sau doua, dar nu te dezamagesc nici la a doua, a treia si ori la a nu stiu cita lectura. (...) O ancheta realizata in Statele Unite in 1991 despre cartile ce schimba viata oamenilor plaseaza romanul pe al doilea loc dupa Biblie. «Sa ucizi o pasare cintatoare» a devenit de-a lungul vremii roman-cult al prozei americane, s-a preschimbat din bestseller in longseller, iar astazi, la semicentenar, probeaza nepasare fata de trecerea timpului, pastrindu-si neatinsa prospetimea. O explicatie o da lumea pe care o prezinta: oraselul din Alabama, concentrind prejudecatile Sudului, modul de viata conservator, rasismul izbucnind cu prima ocazie, intimplari petrecute in anii Marii Crize. Cartea atinge punctele nevralgice ale istoriei americane, la care se intoarce fiecare generatie cautind deslusiri. A doua explicatie o ofera familia prea putin obisnuita, cu tatal care isi creste singur fiul si fiica. Relatia dintre tata si cei doi copii iese si ea din comun prin discretia cu care Atticus ii urmareste in cursul verilor si in lunile de scoala, atent la felul in care ei inteleg, cu socuri si traume, oraselul unde traiesc. Tatal este personajul formidabil al cartii, iar esenta educatiei date copiillor, o formuleaza chiar el: «Dar inainte de a trai in buna pace cu ceilalti, trebuie sa fiu impacat cu mine insumi. Singurul lucru care nu poate fi statornicit prin legea majoritatii este constiinta omului.»"

-- Elisabeta LASCONI, 15 iulie 2010, in Ziarul de duminica