Darul desavarsit. Ganduri despre civilizatia crestina

Auzim tot mai multe despre războiul cultural dintre „progresiști” și „conservatori”. E limpede că la el participă mulți soldați și puțini generali: cei mai numeroși sunt cei care, fără să cunoască tradiția intelectuală a forțelor în conflict, se sprijină pe sentimente vagi și informații puține. Noi plecăm de la convingerea că orice creștin e un conservator: vrea să păstreze vie o tradiție bimilenară, își definește identitatea prezentă prin cunoașterea istoriei, cu toate experiențele acumulate, și îi venerează pe sfinți, ca mari oameni desăvârșiți în credință și viață bineplăcută lui Dumnezeu, pe care îi întâlnești în icoane, nu prin metrou. Creștinul este însă legat la fel de intim de prezent, unde‑și lucrează mântuirea, și de viitor, unde e plasată Parusia, ca preludiu eshatologic al Împărăției divine. Credem, așadar, că Dumnezeu e stăpânul timpului și că a‑L căuta pe Domnul Iisus Hristos implică a fi activ în toate dimensiunile acestuia, de la trecutul cel mai îndepărtat, până la întruchiparea cea mai eliptică a tainelor viitoare. Prin urmare, creștinul e mai mult decât un conservator. E un martor implicat al scenei contemporane și o conștiință care găzduiește deja chipul celor ce vor veni.

Nu celebrăm nici o Renaştere, nici un eşec. Suntem fiinţe prinse în culoarul cenuşiu, ambiguu şi provocator al istoriei ca interval aşezat între voinţa divină şi mereu rebela libertate umană. Sper ca lectura textelor strânse în acest volum să dea de gândit celor care se întreabă ce (mai) putem face, întru slava Sfintei Treimi şi luminarea acestui popor nobil, mereu chinuit, mereu copilăros cu şansele sale de a se maturiza. (Teodor Baconschi)

Înzestrat cu o inteligenţă echilibrată, bine nutrită cu lecturi ample şi diverse, temeinic - fără crispare - in demersurile sale investigatoare, Teodor Baconschi are norocul de a vorbi cu egală uşurinţă şi limbajul tradiţiei, şi pe acela al veacului. Cultura şi credinţa sunt, pentru el, materia unei opţiuni unice, a unei experienţe globale, in care nu incap discriminări schizoide şi excomunicări sărăcitoare. E, in peisajul nostru religios, o noutate absolută, un sunet distinct, pe care il aşteptam demult. (Andrei PLEŞU)

Teodor Baconschi se află la confluenţa a două tărâmuri. Ca intelectual, el vine din Lumea Veche, a adevărurilor dăltuite in bronzul tradiţiei asumate cu mândrie şi umilinţă. Ca scriitor, stilistic, e un avangardist al ideii şi un retorician al exprimării seducătoare, învăluită în catifea şi mătase. Citindu-l, înţelegi de ce exerciţiul spiritual înnobilează în chip spontan şi ireversibil. Scrisul său atrage ca un magnet şi te ţine în prizonieratul ameţitor al culturii înalte, care instruieşte, nelinişteşte, intrigă şi provoacă în egală măsură. (Mircea MIHĂIEŞ)

Teodor Baconschi dă mărturie nu doar despre credinţa intimă a celui botezat, ci şi despre raţionalitatea publică a Evangheliei, fără de care darul libertăţii noastre ar fl rămas ştirbit. (Mihai NEAMŢU)

Ambasador al României la Vatican, Lisabona şi Paris (apoi ministru de Externe, in perioada decembrie 2009 - ianuarie 2012), Teodor Baconschi a obţinut Doctoratul in Antropologie religioasă şi Istorie comparată a religiilor la Universitatea Paris IV-Sorbonne. A studiat imaginarul religios al Cruciadei a IV-a in cadrul New Europe College (Bucureşti). A publicat numeroase volume de eseuri (dintre care unele au fost traduse in franceză, italiană, portugheză şi maghiară). Cele mai recente cărţi: Anatomia ratării. Tipuri şi tare din România postcomunistă (împreună cu Dan-Liviu Boeriu; Humanitas, 2016) şi Mic almanah al marilor oameni (Polirom, 2018). A primit numeroase distincţii din partea altor state, printre care Legiunea de Onoare in grad de comandor. Este membru al Asociaţiei Internaţionale de Studii Patristice.