Bine ai venit!         

Bine ai venit pe KERIGMA online!

 
 
 

Demența digitală. Cum ne tulbură mintea noile tehnologii

Manfred Spitzer

Puncte de fidelitate Acumulezi 29 puncte daca scrii un comentariu la acest produs si 1 punct daca-l evaluezi.
Anunta-ma cand produsul reintra in stoc.
Puncte de fidelitate Cumpara acest produs si acumulezi 39 puncte.
39,00 Lei

Disponibilitate: Indisponibil

Acumuleaza
puncte de fidelitate
si beneficiaza de ele


Recomanda KERIGMA.ro pe retelele de socializare si acumulezi 1 punct de fidelitate pentru fiecare recomandare.

Cumpara acest produs si acumulezi 39 puncte de fidelitate.

Aboneaza-te la newsletter si acumulezi 60 de puncte de fidelitate (valabil doar daca ai cont si doar la prima abonare).


Prezentare

Detalii

Viața noastră depinde astăzi atât de mult de noile tehnologii, încât am ajuns să ne simțim pierduți fără calculator, internet și telefon inteligent. În fiecare zi o nouă invenție vine să ne facă munca mai ușoară, preluând mai ales din efortul mental pe care ar trebui să-l depunem. Care sunt însă efectele asupra creierului nostru? Asemenea unui mușchi, acesta se atrofiază cu cât este folosit mai puțin. Ne-am obișnuit să căutăm pe Google răspunsul la orice întrebare, să stocăm toate informațiile pe un dispozitiv digital și să efectuăm până și o socoteală simplă pe calculator. În plus, petrecem tot mai mult timp pe rețelele de socializare și înlocuim contactele personale cu cele virtuale. Folosind cele mai recente și importante studii științifice, psihiatrul și specialistul în neuroștiințe Manfred Spitzer investighează influența negativă pe care o pot avea mediile digitale asupra memoriei, puterii de concentrare și abilităților cognitive, în special ale tinerilor, iar cartea este un semnal de alarmă pentru părinți, profesori și politicieni.

„Demența nu înseamnă doar pierderi de memorie. Iar în cazul demenței digitale nu e vorba doar de faptul că tinerii (mai ales) par să devină din ce în ce mai uituci […]. E vorba mai degrabă de randament mental, gândire, capacitate critică, de orientare în «hățișul de informații». Dacă o casieră folosește calculatorul ca să socotească doi plus doi și nu observă că rezultatul 400 trebuie să fie greșit, dacă NASA lansează un satelit în nisip (sau în spațiul infinit) pentru că nimeni nu s-a prins că incii și milele nu sunt totuna cu centimetrii și kilometrii, dacă bancherii greșesc un calcul cu 55 de miliarde de euro, toate acestea înseamnă până la urmă doar că nimeni nu mai gândește. Evident că în aceste cazuri nimeni n-a aproximat în cap ordinul de mărime al rezultatului, ci s-a bazat în schimb pe un asistent digital oarecare.“ – MANFRED SPITZER

Manfred Spitzer (n. 1958) este unul dintre cei mai faimoşi specialişti în neuroştiinţe din Germania, foarte implicat in dezbaterile despre tehnologie şi educaţie. A studiat medicina, psihologia şi filozofia la Universitatea din Freiburg, iar în prezent este profesor de psihiatrie la Universitatea din Ulm, unde conduce din 1997 Clinica psihiatrică universitară şi din 2004 Centrul pentru neuroştiinţe şi invăţare. A fost de două ori profesor invitat la Universitatea Harvard. Este gazda emisiunii TV săptămânale Geist und Gehim (Minte şi creier), în care prezintă unui public larg rezultatele cercetărilor sale in domeniul neuroştiinţelor. A publicat numeroase cărţi, dintre care Lernen (Invățarea), Vorsicht Bildschirm! (Atenţie, ecran!) şi volumul de faţă, Digitale Demenz, au devenit bestselIeruri.

Cuprins

Cuvânt înainte................................................ 7
Introducere Google ne prosteşte?............................. 11
1.    Taxiurile din Londra....................................... 25
2.    Unde sunt?................................................. 35
3.    Şcoala: copy-paste în loc de scris şi citit?............... 56
4.    Memorare in creier sau depozitare în cloud?................ 85
5.    Reţelele sociale: Facebook in loc de face io face.......... 97
6.    Baby-TV şi Baby-Einstein DVD.............................. 114
7.    Laptopuri la grădiniţă?................................... 136
8.    Jocuri digitale: note proaste............................. 161
9.    Nativii digitali: mit şi realitate........................ 178
10.    Multitasking: atenţie tulburată.......................... 194
11.    Autocontrol versus stres................................. 206
12.    Insomnie, depresie, dependenţă şi consecinţe fizice...... 225
13.    Capul în nisip. De ce nu se face nimic?.................. 239
14.    Ce-ide făcut?............................................ 259
Mulţumiri................................................... 285
Note........................................................ 287
Bibliografie................................................ 299


Cuvânt înainte

„Domnule Spitzer, vă luptaţi cu morile de vânt, ba nu, chiar cu centrale eoliene. Vă rugăm să continuaţi!“
E-mailurile se scriu mult mai uşor decât scrisorile obişnuite, trimise prin poştă. De aceea primesc foarte des e mailuri, mai mult sau mai puţin prietenoase.
„Domnule Spitzer, tocmai împuşc pe cineva cu un Kalaşni-kov intr-un joc pe calculator. Dacă aş avea unul adevărat, aţi fi primul pe care l-aş dobori. PS: ceea ce spuneţi despre legătura dintre violenţa virtuală şi violenţa reală este o imensă prostie.“
Cu ocazia unor prelegeri, mai mulţi primari m-au întâmpinat în felul următor:
„Bună seara, domnule Spitzer, fiul meu vă urăşte şi mi-ar fi plăcut să-l aduc aici.“ Uneori, adevărul este incomod chiar şi pentru tinerii de 15 ani!
„Aproximativ 250 000 dintre tinerii cu vârsta între 14 şi 24 de ani sunt dependenţi de internet, iar 1,4 milioane sunt consideraţi utilizatori de internet care prezintă probleme.“ Aşa spune raportul anual publicat pe 22 mai 2012 de Mechthild Dyckmans, responsabila guvernului federal german pentru probleme de dependenţă. în timp ce consumul de alcool, nicotină, precum şi de droguri ilegale, uşoare şi grele, este în scădere, dependenţa de calculator şi internet creşte dramatic. Guvernul nu ştie ce să facă. Singura idee care i-a venit până acum a fost să mărească pedepsele pentru proprietarii localurilor, dacă aceştia îi lasă pe minori să folosească jocurile de tip slot-machine.
Cu nici patru săptămâni înainte de apariţia raportului amintit, ministrul culturii Bernd Neumann a ţinut o laudatio pentru un joc cu împuşcături, ai cărui producători au primit un premiu în valoare de 50 000 de euro din bani publici. S-a constatat totodată o triplare a dependenţei de jocuri în decurs de numai cinci ani, mai ales la bărbaţii şomeri tineri. Eu însumi am tratat dependenţi de jocuri pe calculator şi de internet, ca pacienţi, la clinica psihiatrică universitară din Ulm, pe care o conduc. Viaţa acestor pacienţi a fost complet distrusă de mediile digitale. Acum cinci ani, medicii din Coreea de Sud, un stat industrializat şi cât se poate de modern, cu o tehnologie a informaţiei foarte avansată la nivel mondial, au înregistrat la adulţii tineri tulburări de memorie, de atenţie şi de concentrare din ce în ce mai frecvente, precum şi o aplatizare emoţională şi o opacitate generală. Ei au numit acest tablou patologic „demenţă digitală“.
în încercarea din cartea de faţă de a prezenta pe scurt aceste evoluţii îngrijorătoare, recurg inevitabil la idei pe care deja le-am scris şi publicat cu ani în urmă. Căci mă ocup de mai bine de douăzeci de ani cu modificările cerebrale determinate de învăţare şi cu relevanţa acestui fenomen pentru grădiniţele, şcolile şi universităţile noastre. După cum se poate vedea din bibliografia pe care am folosit-o, m-am străduit să aduc în discuţie mai ales informaţii noi şi foarte noi.
în trecut mi s-a reproşat cu diferite ocazii că n-aş avea habar ce-i cu lucrurile despre care scriu, căci numai cineva care este el însuşi un pasionat al jocurilor violente ar putea emite judecăţi despre fascinaţia şi efectele lor asupra psihicului propriu. Din experienţa mea de psihiatru, acest lucru este fals. Alcoolicul evaluează mai prost efectele alcoolului asupra corpului şi psihicului său decât o face psihiatrul care-1 tratează, şi la fel se întâmplă şi cu alte dependenţe sau tulburări mentale: distanţa şi o perspectivă exterioară, relativ neutră, sunt deseori premisele ideale pentru judecarea cât mai obiectivă a unei stări de lucruri. De ce ar fi altfel în cazul mediilor digitale?
M-am străduit să îndeplinesc exigenţele ştiinţifice cu privire la exactitate şi indicarea surselor fără ca textul să devină greu de citit. Am renunţat la indicarea valorilor pdin statistică, dar pot garanta că în text am făcut apel doar la diferenţe semnificative din punct de vedere statistic. Cine doreşte să verifice acest lucru intr-un caz particular poate consulta bibliografia. Toate citatele din engleză sunt traduse de mine, astfel încât am scăpat de câteva sute de note care indicau că traducerea îmi aparţine.
Această carte este dedicată copiilor mei. Unul dintre obiectivele la care ţin cel mai mult este să le las în urmă o lume atractivă, care merită păstrată şi în care merită să trăieşti, astfel încât, în ciuda încălzirii globale, crizei economice mondiale şi numeroaselor provocări bine cunoscute ale prezentului, să se decidă să aibă la rându-le copii. E o datorie pentru mine să fac ceva pentru această lume: să lucrez pentru societate, viitor, libertate, să mă preocup de oameni şi problemele lor reale, să solicit acţiunea oamenilor luminaţi şi capabili de critică, să mă implic pentru cei care nu pot încă să facă asta, copiii, şi pentru cei care n-o mai pot face, bătrânii şi bolnavii. Acestea îmi sunt valorile, pe care părinţii mi le-au dat ca exemplu când eram copil şi pe care le-am asimilat ca pe un vaccin, adoptân-du-le pentru tot restul vieţii.

Ulm, de Rusalii, 2012
Manfred Spitzer




Vezi mai mult

Informatii suplimentare

Informatii suplimentare

Cod 26424
Autor Manfred Spitzer
Editura Humanitas
Nr. pagini 328
Dimensiuni 13 x 20 cm
Anul publicarii 2020
Seria Nu
Volum Nu
Colectie Știință
Editia I
Coperta flexibila
Legare brosare
Limba Romana
ISBN 978-973-50-6713-7

Comentarii

Scrie propriul tau comentariu.

Numai utilizatorii inregistrati pot evalua si scrie comentarii. Pentru a evalua si comenta, te rugam sa te autentifici sau sa-ti creezi cont.