Cântarea Cântărilor. Comentariu şi actualizare

Nu există nicio carte din Biblie care să fi exercitat asupra sufletului creştin un efect de seducţie comparabil cu cel al Cântării Cântărilor. Acestui scurt poem (are doar 117 versete și 1250 de cuvinte) i s-au dedicat cu pasiune exegeți și teologi, scriitori și interpreți acerbi, cititori riguroși și bogați în imaginație.

În centrul Cântării Cântărilor se află iubirea umană, incipientă, tânără și entuziastă, care rămâne astfel și în tandrețea cuplului fidel și îndrăgostit. După cum se știe, încă din antichitate au fost propuse diferite ipoteze referitoare la posibilele semnificații alegorice ale Cântării Cântărilor. Astăzi se tinde să se accepte interpretarea literală, pe aceeași linie cu tradiția ebraică din vechime, care folosea Cântarea Cântărilor la sărbătorile profane ale căsătoriei. Însă, desigur, este legitim să citim în ea și un imn al unirii lui Cristos cu Biserica, sau al sufletului cu Dumnezeu, cum au făcut misticii din toate timpurile.

Autorul ne invită la o călătorie în textul cărții, pentru a înțelege din plin mesajul actual, realizabil în viața fiecărui cuplu. Pentru aceasta, adună într-un singur volum o bogată tradiție de studii filologice și interpretative. Cu abordări concentrice, Introducerea tratează contextul istorico-literar al cărții, suprafața sa textuală, adevărata și propria hermeneutică. Comentariul la poem se folosește de o cunoaștere adâncă a bibliografiei; pentru fiecare nucleu tematic sunt abordate sistematic structura textului, exegeza literală, simbolurile și mesajul religios.

În partea concluzivă, autorul confruntă multele rezonanțe produse de Cântarea Cântărilor în domeniul artistic, literar, teologic și spiritual.

Pr. dr. Ștefan Lupu