Hristos, lumina mea. Insemnari autobiografice

La o intrunire de familie, fratele sau mai mare Corneliu care era medic emerit si profesor universitar a spus: "Cand ti-ai ales drumul tau aparte in viata, Emile, noi toti fratii tai ziceam ca esti gresit. Dupa atatia ani, vreau sa spun un lucru: tu ai avut dreptate si noi toti am fost gresiti. Tata voia sa fii preot. I-ai implinit cu prisosinta dorinta, caci esti mai mult decat un preot."


Prefata editurii

Viata si activitatea acestui slujitor al lui Dumnezeu a fost o epistola vie vazuta si citita de multi oameni. Chiar daca nu mai este printre noi exemplul vietii sale ne poate influenta si astazi.

Nascut intr-o familie de preoti, renegat de tata si renuntand el insusi la slujba de preot, alege o viata modesta, cu multe privatiuni de dragul Domnului Isus. Ca si Moise altadata, "a vrut mai bine sa sufere impreuna cu poporul lui Dumnezeu decat sa se bucure de placerile de o clipa ale pacatului."

Dragostea pentru Domnul Isus si pentru sufletele pierdute a facut din Emil Constantinescu un evanghelist neobosit. A fost un deschizator de drumuri pe taranul Evangheliei in multe localitati si mai ales in zona Giurgiului.

Desi a fost intampinat de multe ori cu impotrivire, dumnealui nu a dat inapoi, ci a ramas credincios adevarului, astfel ca multi dintre noi daca am auzit Evanghelia se datoreaza dragostei lui Dumnezeu, dar si ravnei neobosite a acestui smerit lucrator.

Numai vesnicia va descoperi multimea sufletelor castigate prin Cuvantul vestit de Emil Constantinescu.