Despre rationalitatea revelatiei si irationalitatea credinciosilor

In cazul gandirii crestine astazi, credinta si ratiunea nu doar ca se contrazic mai putin ca oricand, dar insasi problema presupusului lor conflict n-are nici un sens si nici macar n-ar trebui sa se puna. Ne putem pierde eventual credinta (cum suna aceasta ciudata expresie pe care am mostenit-o), dar cu siguranta nu pentru ca am castigat in ratiune. S-ar putea sa pierdem din credinta tocmai pentru ca ne imaginam ratiunea incapabila sa inteleaga o parte — si inca o parte decisiva, chiar cea mai decisiva — din ceea ce viata noastra ne face sa experimentam. Foarte repede cedam: ratiunea nu intelege totul, suntem nevoiti sa admitem spatii imense care ne raman de neinteles si irationale, pe care le abandonam credintei si parerii; si foarte repede renuntam definitiv sa mai gandim ceea ce am alungat deja din campul sensibilului. Din acest somn al ratiunii se ivesc atunci cosmaruri — ideologice. Prea repede socotita ca venind de la sine si cu totul naturala, separatia intre credinta si ratiune se naste astfel intai dintr-un deficit de rationalitate, dintr-o capitulare fara lupta a ratiunii inaintea a ceea ce e presupus de negandit. Dar daca nu ne pierdem credinta dintr-un exces de practica a rationalitatii, s-ar putea, din contra, sa ne pierdem adeseori din rationalitate pentru ca excludem prea repede credinta si domeniul pe care ea il deschide, cel al Revelatiei). Pierzandu-ne credinta pierdem din ratiune. (J.-L. M.)

Titular al catedrei de metafizica la Sorbona si profesor la Chicago, Jean-Luc Marion a fost ales pe 6 noiembrie 2008 in Academia Franceza in locul lasat liber prin decesul cardinalului Jean-Marie Lustiger. Cofondator al revistei teologice internationale Communio, indruma la Presses Universitaires de France colectia „Epimethee”.

Cuprins

Avertisment
I. Ratiune si credinta, una impreuna cu cealalta
Credinta si ratiunea
Apologia argumentului
Ratiunea formala a infinitului
II. Cine vorbeste aici?
Inalta demnitate a sarmanilor botezati
Slujirea rationalitatii in Biserica
Viitorul catolicismului
III. Ce se poate si ce se arata
La Dumnezeu nimic nu-i imposibil
Fenomenalitatea sfintelor Taine
Transcendenta prin excelenta
IV. Recunoasterea
Recunoasterea Darului
„Atunci L-au recunoscut, iar El S-a facut nevazut”
Sfantul invizibil