Prezentare
Detalii
PENTRU CINE ESTE TEOLOGIA?
TEOLOGIA ESTE PENTRU TOŢI. Intr-adevăr, fiecare trebuie să fie teolog. De fapt, orice om este teolog, într-un fel sau altul.
Aici este problema. Nu este nimic rău în a fi teolog amator sau profesionist. Greşeala este să fii un teolog ignorant şi leneş. Acesta este motivul pentru care toţi trebuie să citească teologie.
Teologie înseamnă să gândeşti despre Dumnezeu şi să exprimi într-un anumit fel aceste gânduri. O definiţie mai completă va fi dată în primul capitol, dar în acest sens fiecare este un teolog. Chiar şi un ateu este un teolog. El gândeşte despre Dumnezeu şi îi respinge existenţa, exprimându-şi crezul în cuvinte şi fapte. Adeptul unei religii necreştine L-a înlocuit pe adevăratul Dumnezeu cu un dumnezeu fals şi teologia lui reflectă lucrul acesta.
Probabil toţi cititorii acestei cărţi vor fi teişti, dacă nu chiar credincioşi în Domnul Isus Cristos. Gândurile tale, oricât ar fi ele de împrăştiate sau sistematizate, sunt cu privire la Dumnezeul viu, singurul Dumnezeu adevărat. Acesta este un puternic motiv ca să studiezi teologie, căci timpul şi energia folosită în acest scop îţi va afecta nu numai gândirea, ci şi viaţa.
Ca un exemplu pentru felul în care teologia îţi poate afecta viaţa, gândeşte-te la subiectul responsabilităţii. Toţi suntem responsabili înaintea cuiva, la un nivel sau altul. Conştiinţa veghează să fim responsabili faţă de noi înşine. Dacă conştiinţa poate fi coruptă, pervertită sau ignorată, reducându-ne astfel responsabilitatea la acest nivel. Răspundem înaintea societăţii, dar societăţi diferite au standarde legale diferite şi uneori omul le poate viola fără a fi tras la răspundere. Putem fi traşi la răspundere de familie, biserică sau serviciu. Cei ce cred în Dumnezeul adevărat recunosc, însă, că sunt răspunzători înaintea Lui. Uneori ni se pare că pentru moment putem scăpa de această responsabilitate, dar vom răspunde în cele din urmă înaintea Scaunului de Judecată al lui Cristos. Teologia Judecăţii viitoare ne forţează să privim viaţa cu multă seriozitate.
Teologii de valoare sunt de multe feluri. Unii sunt ignoranţi, după standardele lumii, dar au o profundă cunoaştere a adevărurilor lui Dumnezeu. Alţii sunt studioşi, dar nu sistematici. Alţii pricepuţi şi erudiţi. Unii sunt profesionişti, cei mai mulţi doar amatori.
Această carte nu este în general scrisă pentru teologii profesionişti. Dacă aş fi scris pentru aceştia, cartea ar fi arătat altfel în anumite aspecte. Nu aş fi făcut un efort conştient de a menţine limbajul cât mai simplu şi explicaţiile necomplicate, căci profesioniştii pot înţelege un limbaj complex şi explicaţiile tehnice. Nu aş fi folosit ilustraţii (cu toate că acestea sunt folosite în anumite cărţi mai tehnice). Nu aş fi menţinut notele de subsol la un minimum. Profesioniştii vor să fie siguri că autorul a citit cu privire la un anumit subiect (dar cine oare a citit totul?). Pentru ei dovada unei lecturi cuprinzătoare, mai ales din surse contemporane, constă în bogăţia notelor la subsol. Cred că în cărţile mele anterioare am demonstrat deja că pot face lucrul acesta, iar aici am încercat să menţin notele la minimum. Le-am folosit atunci când a fost necesar să documentez o afirmaţie care ar fi putut părea neadevărată cititorului sau atunci când am vrut să arăt că o anumită învăţătură nu a fost inventată de mine. De cele mai multe ori însă le-am folosit pentru a indica articole sau cărţi care mi s-au părut că aduc o contribuţie importantă la un subiect discutat. Astfel cititorul are posibilitatea să cerceteze în continuare acel subiect, în măsura în care este interesat.
Dacă teologia este reflecţie asupra lui Dumnezeu şi exprimarea acestei reflecţii, cartea aceasta trebuie judecată în funcţie de felul în care reflectă idei concrete cu privire la Dumnezeu şi le exprimă într-un mod corect şi clar, astfel încât să-ţi schimbe gândirea şi viaţa.
în 2 Timotei 4:3 şi Tit 1:9 Pavel foloseşte expresia „învăţături sănătoase”. Este de aşteptat ca învăţătura sau teologia sănătoasă să producă o viaţă sfântă. Când Pavel se ruga pentru biserici, el cerea o creştere în cunoştinţă, ştiind că aceasta va determina o trăire sfântă (de exemplu, Fii. 1:9-11; Col. 1:9-10). Teologia sănătoasă nu se exprimă numai printr-un crez, ci şi printr-o viaţă roditoare, iar aceasta se bazează pe o teologie sănătoasă.
Felul în care teologia ne afectează viaţa este o problemă personală a fiecăruia dintre noi. Scopul final al studiului teologiei este să creeze în noi chipul lui Cristos. Dar, în ultimă analiză, nicio carte nu poate realiza aceasta, ci numai Dumnezeu împreună cu tine.
CUPRINS
Pentru cine este teologia? 7
PARTEA 1
PROLEGOMENE / 9
1. Noţiuni şi definiţii 11
2. Câteva presupoziţii 14
3. Problema autorităţii 18
PARTEA II
DUMNEZEUL CEL VIU ŞI ADEVĂRAT / 23
4. Cunoaşterea lui Dumnezeu 25
5. Revelaţia lui Dumnezeu 28
6. Perfecţiunile lui Dumnezeu 35
7. Numele lui Dumnezeu. 46
8. Triunitatea lui Dumnezeu 52
PARTEA III
BIBLIA: INSUFLATĂ-DE-DUMNEZEU / 63
9. Revelaţia specială 65
10. Doctrină biblică a inspiraţiei 69
11. Abateri de la doctrina biblică a inspiraţiei. 75
12. Ineranţa Bibliei 79
13. Ineranţa şi învăţăturile lui Cristos 88
14. Pasaje problemă 96
15. Canonul 107
16. Interpretarea Bibliei. 112
PARTEA IV
ÎNGERII: DUHURI SLUJITOARE /121
17. Existenţa îngerilor 123
18. Creaţia îngerilor 126
19. Natura îngerilor. 128
20. Organizarea îngerilor 132
21. Lucrarea îngerilor 136
PARTEA V
VRĂJMAŞUL NOSTRU DIAVOLUL /139
22. Realitatea existenţei lui Satan 141
23. Creaţia şi păcatul lui Satan 145
24. Activităţile lui Satan 150
25. Lumea lui Satan 156
PARTEA VI
DEMONII: DUHURI NECURATE /161
26. Realitatea existenţei demonilor 163
27. Cum sunt demonii? 168
28. Ce anume fac demonii? 171
PARTEA VII
OMUL: CHIPUL LUI DUMNEZEU /177
29. Evoluţia şi originile 179
30. Biblia şi originile 189
31. Crearea omului 199
32. Faţetele omului 206
33. Văderea omului 212
PARTEA VIII PĂCATUL/219
34. Conceptul biblic de păcat 221
35. învăţătura lui Cristos cu privire la păcat 226
36. Moştenirea păcatului 232
37. Imputarea păcatului 237
38. Păcatele personale 242
39. Creştinul şi păcatul 245
PARTEA IX
ISUS CRISTOS DOMNUL NOSTRU / 251
40. Cristos înainte de întrupare 253
41. Cristos cel întrupat 257
42. Persoana lui Cristos cel întrupat 263
43. Cristos: profet, preot şi rege 271
44. Dezbrăcarea de Sine a lui Cristos 277
45. Natura fără păcat a lui Cristos 281
46. învierea şi înălţarea lui Cristos 286
47. Slujbele lui Cristos după înălţare 291
PARTEA X
O MÂNTUIRE AŞA DE MARE / 295
48. Câteva consideraţii introductive 297
49. Terminologia biblică 299
50. Patimile lui Cristos 301
51. Semnificaţia morţii lui Cristos 306
52. Câteva dintre rezultatele mântuirii 319
53. Teorii cu privire la moartea lui Cristos 329
54. Doctrina alegerii 332
55. Sfera de cuprindere a jertfei lui Cristos 341
56. Aplicarea mântuirii 348
57. Securitatea credinciosului 353
58. Ce este Evanghelia? 360
PARTEA XI
DUHUL SFÂNT / 367
59. Cine este Duhul Sfânt? 369
60. Duhul Sfânt în vremea Vechiului Testament 3 73
61. Duhul Sfânt în viaţa Domnului nostru 378
62. Duhul Sfânt care locuieşte în noi 383
63. Pecetluirea cu Duhul Sfânt 387
64. Botezul Duhului Sfânt 390
65. Darurile Duhului Sfânt 395
66. Umplerea cu Duhul Sfânt 404
67. Alte lucrări ale Duhului Sfânt 410
68. Istoria doctrinei despre Duhul Sfânt 413
PARTEA XII
„EU VOI ZIDI BISERICA MEA” / 421
69. Ce este biserica? 423
70. Caracterul unic al bisericii 427
71. Principii şi/sau model? 434
72. Tipuri de conducere bisericească 437
73. Lideri calificaţi pentru biserică 444
74. Actele de cult ale bisericii 454
75. închinarea bisericii 462
76. Alte lucrări ale bisericii 467
PARTEA XIII
LUCRURILE CARE AU SĂ VINĂ / 471
77. Introducere în escatologie 473
78. O trecere în revistă a postmilenialismului 475
79. O trecere în revistă a amilenialismului 480
80. O trecere în revistă a premilenialismului. 486
81. Legământul lui Dumnezeu cuAvraam 489
82. Legământul lui Dumnezeu cu David 494
83. O schiţă a evenimentelor viitoare 497
84. Perioada Necazului 501
85. Răpirea Bisericii 516
86. Concepţia pretribulaţionistă cu privire la Răpire 521
87. Popularea împărăţiei mileniale 527
88. Concepţia midtribulaţionistă despre Răpire 536
89. Concepţia posttribulaţionistă despre Răpire 539
90. Mileniul 548
91. Judecăţile viitoare 552
92. învierea şi destinul etern 558
PARTEA XIV
PASAJE CENTRALE / 565
93. Câteva pasaje centrale pentru studiul teologiei 567
PARTEA XV
DEFINIŢII / 573
94. Câteva definiţii pentru studiul teologiei 575
INDEX/582