Motivul sperantei mele: Salvarea

Speranta este un dar. Ai avut vreodata parte de o asemenea experienta care sa te scoata din incertitudine si sa te duca intr-o siguranta profunda? Daca da, atunci ai dobandit speranta. Cand vine ea, disperarea pleaca. Un vechi proverb scotian spune: "Daca n-ar fi speranta, inima s-ar frange." Cum iti este inima?

Omenirea este asaltata de stiri privind nesiguranta din lume. Inimile sunt paralizate de frica de necunoscut. Intr-un articol publicat de World Trends Research, cu privire la societatea noastra atat de alerta si atat de tehnologizata, Van Wishard a scris: "Urmatoarele trei decenii se contureaza drept cei mai decisivi 30 de ani ai istoriei."1 Intr-adevar, traim vremuri tumultoase.

Nesiguranta este atat de raspandita, incat ultimul moft din industria felicitarilor este acela de a oferi incurajare prin intermediul felicitarilor electronice care pot fi citite pe ecranele computerelor. Pe o asemenea felicitare scrie: "In fata incertitudinii, nu este nimic gresit sa speri." Pe o alta apare simplu un indicator cu denumirea unei strazi: "Bulevardul SPERANTEI" si, sub el, semnul SENS UNIC.

Intr-adevar, exista o singura cale care duce la o asemenea siguranta pentru astazi si pentru viitor si despre ea as dori sa vorbesc in paginile care urmeaza. In vremuri ca acestea, avem nevoie de o speranta certa.

Ce este speranta? Unii o asociaza cu o dorinta fantezista. Insa cuvantul sugereaza siguranta de a crede in ceva mai mare decat noi insine si care nu se afla in stiinta, medicina, politica sau tehnologie. Este un dar maret care nu ne secatuieste viata, ci ne umple cu beneficiile vesnice care decurg din comorile sale aparent ascunse. Daca te indoiesti de teza mea, ia in considerare aceste adevaruri.

Speranta este respiratia naturii care ne inconjoara zilnic.

Speranta se vede intr-un izvor care tasneste din crapatura unei stanci arse de soare, facand dovada apei datatoare de viata din interior.

Speranta este prima raza de soare care se ridica deasupra orizontului -- fara gres -- in fiecare dimineata, ca o realitate incontestabila, spunandu-ne ca putem sa razbim.

Speranta este transmisa si cand luna lumineaza noaptea intunecata, prevestind ca se va ivi o noua zi.

Speranta creste intr-un naufragiat obosit atunci cand zareste in departare imaginea unui vapor care se face din ce in ce mai mare cu fiecare val care trece.

Speranta este leitmotivul cuvantarilor din ziua acordarii diplomelor, inspirand absolventii care intra intr-o noua etapa a vietii ce le sta inainte, care incep sa paseasca pe o cale presarata cu oportunitati.

Speranta este strigatul unui copil nou-nascut, candva incorsetat, acum liber.

Ai zarit tu stralucirea sperantei? Ia un chibrit si aprinde o lampa. Vei descoperi ca palpairea flacarii ei aduce viata intr-o incapere, facand lampa folositoare. Este flacara ta vie si are vreun impact asupra lumii? Vezi tu, SPERANTA STRAPUNGE INTUNERICUL.

Este un fapt absolut sigur ca exista viata dupa moarte. Pentru cei care au pierdut fiinte dragi -- si toti am pierdut -- speranta aduce mangaiere sufletelor noastre indurerate. Ea persevereaza, convinge, invinge.