Prezentare
Detalii
Nici acum nu pot uita sau exprima puternicele emoţii care îmi învolburau mintea când am intrat în Cetatea Eternă. După o noapte de nesomn, am pășit semeţ printre ruinele Forumului. Fiecare loc memorabil unde a stat Romulus, unde a glăsuit Cicero sau unde s-a prăbușit Caesar era, dintr-odată, viu în faţa ochilor mei... La Roma, pe 15 octombrie 1764, pe când ședeam, meditând, printre ruinele Capitoliului, iar călugării desculţi își intonau cântecele de seară, mi s-a zămislit în minte, pentru prima oară, ideea de a așterne pe hârtie declinul și căderea Romei. (Edward Gibbon)
Pe copertă: Giovanni Paolo Pannini, Cuvântarea Sibilei printre ruinele romane lângă statuia lui Apollo, 1740
EDWARD GIBBON (1737–1794) s-a născut la Lime Grove, în comitatul Surrey, din sudul Angliei. Spirit rebel, renunţă la credinţa protestantă a familiei pentru a se converti la catolicism, sfidând astfel atmosfera bigotă de la Oxford, unde își făcea studiile. În 1754 revine la protestantism după un sejur în Elveţia, la Lausanne, sub influenţa unui pastor protestant, care se îngrijește și de completarea educaţiei tânărului. Studiază latina și franceza și este foarte pasionat de istoria antică. Din 1770 se stabilește la Londra, devenind profesor de istorie antică la Royal Academy of Arts, iar din 1774 membru al Camerei Comunelor. Datorită prestigiului de care s-au bucurat lucrările sale (în special Istoria declinului și a prăbușirii Imperiului Roman), a fost numit de contemporani „marele monarh al literaturii“. Influenţa operei sale a fost imensă în epocă, impactul ei fiind considerabil până în zilele noastre. Principalele sale scrieri sunt: Essai sur l’étude de la littérature (1761), Critical Observations on the Sixth Book of Vergil’s, „The Aeneid“ (1770), The History of the Decline and Fall of the Roman Empire (vol. I–VI, 1776– 1789), A Vindication of Some Passages in the Fifteenth and Sixteenth Chapters of the „History of the Decline and Fall of the Roman Empire“ (1779), Mémoire Justificatif pour servir de Réponse à l’Exposé, etc. de la Cour de France (1779).