Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură (Bucureşti 1688)

Traducerea Sfintei Scripturi în limba proprie fiecărui popor a constituit încă din vechime o preocupare deosebită a Bisericii, pentru ca mesajul evanghelic să poată fi împropriat cu fidelitate de fiecare credincios în parte. Să ne aducem aminte că Sfântul Duh, la Sărbătoarea Cincizecimii, a sfinţit limbile neamurilor, făcându-le vase vrednice să primească şi să mărturisească pe Dumnezeu-Cu-vântul în specificitatea cuvintelor lor. Pentru aceasta, încă din primele secole, traducerea Sfintei Scripturi în diferite limbi a fost înţeleasă ca o lucrare principală a Bisericii, prin care Cuvântul lui Dumnezeu se făcea accesibil fiecărui popor, în propriul său grai.
Putem spune că traducerea textelor sfinte de alte popoare, în limba lor proprie, a constituit şi pentru poporul român un îndemn stăruitor la o lucrare majoră. Astfel, după mai multe eforturi premergătoare, biruinţa limbii române în scris a culminat cu prima traducere integrală în limba română a Bibliei sau a Sfintei Scripturi, în anul 1688, traducere cunoscută în istorie sub denumirea de Biblia de la Bucureşti, Biblia lui Şerban sau Biblia de la 1688.